A murit Biljana Plavsic, fosta lideră a sârbilor bosniaci

Biljana Plavsic, una dintre figurile centrale ale conducerii sârbilor bosniaci în timpul conflictului sângeros din anii '90, a murit joi, la vârsta de 96 de ani, în Belgrad. Anunțul a fost făcut de postul public de televiziune din entitatea sârbă a Bosniei și Herțegovinei, Republika Srpska (RTRS). Plavsic, care a trăit o viață retrasă după eliberarea sa din închisoare în 2009, rămâne în istorie ca fiind singura femeie pusă sub acuzare și condamnată de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII) pentru rolul său în atrocitățile comise în timpul războiului.

Născută în 1930 în orașul Tuzla din Bosnia, Plavsic a avut o carieră academică înainte de a intra în arena politică turbulentă a Balcanilor. Fost lector de biologie, ea a devenit membrul sârb al președinției tripartite a Bosniei din noiembrie 1990 până în decembrie 1992, perioadă care a marcat începutul dezintegrării Iugoslaviei și declanșarea ostilităților armate.

Ascensiunea politică și rolul în Republika Srpska

În timpul războiului din Bosnia (1992-1995), Biljana Plavsic a servit ca vicepreședinte al entității sârbe nou-formate, Republika Srpska, sub conducerea lui Radovan Karadzic. Ea a fost cunoscută pentru pozițiile sale naționaliste intransigente, fiind adesea considerată chiar mai radicală decât Karadzic în primele faze ale conflictului. Rolul său în cadrul structurilor de putere de la Pale a fost esențial în coordonarea politicilor care au dus la epurarea etnică a vastelor teritorii din Bosnia.

După semnarea Acordurilor de Pace de la Dayton în 1995, Plavsic a preluat funcția de președinte al Republicii Srpska în 1996, succedându-i lui Karadzic. Mandatul său a durat până în noiembrie 1998 și a fost marcat de o schimbare surprinzătoare de orientare, ea intrând în conflict cu facțiunile dure ale partidului său și începând să colaboreze cu comunitatea internațională pentru implementarea acordurilor de pace. Această turnură politică nu a salvat-o însă de brațul justiției internaționale.

Procesul de la Haga și recunoașterea vinovăției

În februarie 2003, Tribunalul de la Haga a condamnat-o pe Biljana Plavsic la 11 ani de închisoare. Condamnarea a venit după ce aceasta a pledat vinovată pentru persecuția bosniacilor musulmani, a croaților și a altor grupuri non-sârbe. Pledoaria sa de vinovăție a fost considerată la acea vreme un moment istoric, fiind prima dată când un lider sârb de rang înalt recunoștea responsabilitatea pentru crimele comise în timpul războiului.

Procuratura de la Haga o pusese sub acuzare alături de Momcilo Krajisnik, președintele parlamentului sârb bosniac între 1991 și 1996. În schimbul recunoașterii vinovăției pentru acuzația de persecuție, procurorii au renunțat la alte capete de acuzare mai grave, inclusiv cel de genocid. Această decizie a stârnit controverse aprinse în rândul victimelor războiului, care au considerat sentința de 11 ani ca fiind mult prea blândă în raport cu amploarea suferințelor cauzate.

Controversele de după eliberare și retractările

După ce a ispășit două treimi din pedeapsă într-o închisoare din Suedia, Plavsic a fost eliberată în octombrie 2009 pentru bună purtare. S-a stabilit la Belgrad, unde a dus o viață departe de lumina reflectoarelor politice, dar a continuat să stârnească indignare prin declarațiile sale ocazionale. Într-un interviu acordat revistei suedeze Vi, ea a afirmat că a pledat vinovată doar pentru a obține retragerea celorlalte acuzații și a susținut că, în realitate, „nu a făcut nimic greșit”.

Mai mult, într-o discuție cu jurnaliștii BIRN în 2019, Plavsic a declarat că nu își mai amintește să fi exprimat remușcări în fața tribunalului pentru suferințele provocate. „Încerc să uit acea perioadă”, a spus ea, refuzând să își asume responsabilitatea morală pe care pledoaria sa inițială o sugera. Deși nu a mai fost activă politic, ea a oferit ocazional interviuri publicațiilor naționaliste, pro-ruse sau de extremă dreaptă, menținându-și aura de figură simbolică pentru anumite cercuri radicale.

Moștenirea unei figuri polarizante

Moartea Biljanei Plavsic închide un capitol important al istoriei post-conflict din Balcani. Ea rămâne singura femeie condamnată pentru crime de război de către TPII, un tribunal creat special pentru a judeca atrocitățile din fosta Iugoslavie. În timp ce în anumite părți ale Republicii Srpska este încă privită cu respect pentru rolul său în fondarea entității, pentru victimele războiului ea rămâne un simbol al politicilor de excludere și violență.

Plavsic a fost divorțată și nu a avut copii. Trecerea sa în neființă vine la scurt timp după decesul altor figuri cheie ale acelei perioade, precum Ratko Mladic (decedat în august 2026 conform surselor citate) și Momcilo Krajisnik (decedat în 2020). Dispariția acestei generații de lideri de război lasă în urmă o Bosnie încă divizată, unde lecțiile istoriei sunt adesea subiect de dispută politică și juridică.