Cernavodă: alertă prelungită cu 30 de zile. Hotărârea exclude repornirea reactoarelor în noiembrie

Dincolo de prelungirea alertei, miza este acoperirea consumului în intervalele în care producția disponibilă nu ajunge. Indisponibilitatea centralei se suprapune peste dificultățile producției hidro și fotovoltaice. Sistemul trebuie să compenseze aceste lipsuri prin alte capacități, importuri sau reducerea consumului. Separat, o eventuală revenire a producției nucleare nu garantează facturi mai mici.

Decizia de seară contrazice perspectiva anunțată în timpul zilei

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a prelungit alerta privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Ministerul Energiei a comunicat publicarea hotărârii în seara de 28 octombrie, potrivit Mediafax.

Printre argumentele deciziei figurează nivelurile scăzute ale Dunării la intrarea în România. Mediafax relatează că hotărârea menționează și imposibilitatea repunerii în funcțiune a celor două unități pe parcursul lunii noiembrie 2026.

Cu câteva ore înainte, mesajul public fusese diferit. Cristian Bușoi, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, prezentase posibilitatea repornirii unui reactor la începutul lunii noiembrie. Economica.net a relatat declarațiile sale de la Energy Forum, ediția a XVI-a.

Bușoi își întemeiase aprecierea pe informațiile publice din acele zile. El vorbise despre o posibilitate, nu despre un calendar confirmat al reluării producției. În evaluarea sa, revenirea unei unități ar fi redus presiunea asupra sistemului energetic.

Hotărârea anunțată ulterior de minister indică însă o perspectivă diferită pentru noiembrie, conform relatării Mediafax. Astfel, estimarea prezentată de Bușoi nu trebuie confundată cu evaluarea pe care autoritățile au fundamentat prelungirea alertei.

Diferența privește chiar disponibilitatea producției nucleare în luna următoare. Prelungirea cu 30 de zile reprezintă durata măsurii de alertă, nu o promisiune că reactoarele vor reveni la finalul acestui interval.

Dunărea menține blocajul, iar celelalte surse întâmpină propriile limite

Opririle celor două reactoare au avut loc succesiv, în timpul verii. Potrivit Mediafax, operatorul a oprit controlat Unitatea 1 pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 pe 13 august. Seceta severă a determinat aceste opriri.

Tot Mediafax relatează că nivelul Dunării a coborât în octombrie până la minus 259 de centimetri. Valoarea se afla la numai 3 centimetri de limita absolută de siguranță operațională, de minus 262 de centimetri.

Aceste repere explică de ce evoluția hidrologică rămâne centrală pentru situația centralei. Calendarul repornirii nu poate fi separat de condițiile care au determinat oprirea unităților.

Dificultățile nu se limitează la producția nucleară. Lipsa precipitațiilor reduce contribuția hidrocentralelor, iar zilele mai scurte și nebulozitatea afectează producția fotovoltaică, arată Mediafax.

Prin urmare, sistemul energetic se confruntă cu mai multe constrângeri simultane. Celelalte surse trebuie să acopere lipsa producției de la Cernavodă, în timp ce unele dintre ele produc, la rândul lor, mai puțin.

Mediafax descrie un apel masiv la importuri pentru acoperirea deficitului. Importurile devin astfel parte a răspunsului la indisponibilitatea centralei și la reducerea contribuției altor capacități interne.

Transelectrica trebuie să gestioneze deficitul din orele de vârf

Riscul invocat în hotărâre privește alimentarea cu electricitate. Potrivit Mediafax, autoritățile semnalează rezerve insuficiente de putere și energie pentru echilibrarea sistemului în perioadele de consum maxim.

Această formulare descrie o vulnerabilitate, nu anunță producerea inevitabilă a unor întreruperi. Problema este capacitatea sistemului de a răspunde atunci când cererea atinge niveluri ridicate.

Hotărârea îi cere Transelectrica să adopte măsurile necesare funcționării Sistemului Electroenergetic Național, relatează Mediafax. Instrumentele prevăzute acoperă atât oferta de electricitate, cât și consumul:

• creșterea producției folosind toate sursele disponibile;
• asigurarea importurilor de energie electrică;
• reducerea consumului.

Includerea reducerii consumului între măsuri nu echivalează cu anunțarea unei întreruperi generale a alimentării. Ea arată că răspunsul prevăzut de hotărâre nu se rezumă la suplimentarea producției interne sau a importurilor.

Pentru funcționarea sistemului, contează disponibilitatea energiei tocmai în intervalele de consum maxim. Acesta este punctul în care lipsa rezervelor, menționată în decizie, devine relevantă pentru siguranța alimentării.

Prelungirea alertei păstrează, așadar, măsurile de gestionare a unui risc care continuă. Nu reprezintă, prin ea însăși, o soluție pentru revenirea producției nucleare.

Repornirea unui reactor nu ar însemna automat electricitate mai ieftină

Disponibilitatea energiei și prețul acesteia sunt două probleme legate, dar distincte. Cristian Bușoi a insistat asupra acestei diferențe atunci când a discutat posibilitatea revenirii unei unități.

„Nu va genera automat scăderi de prețuri”, a declarat Cristian Bușoi, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, potrivit Economica.net.

Explicația sa privește alinierea relativă a prețurilor pe Piețele pentru Ziua Următoare, la nivel regional și european. El a legat volatilitatea de tranzacționarea unei părți importante a electricității pe aceste piețe.

În evaluarea lui Bușoi, orientarea către contracte pe termen lung ar reduce expunerea industriei și a marilor furnizori la fluctuații. Revenirea producției interne nu ar elimina influența prețurilor din regiune.

Fostul secretar de stat a făcut și o distincție între nivelul nominal al prețurilor și raportarea lor la puterea de cumpărare. Potrivit cifrelor prezentate de el, România ocupa locul 9 în UE la prețurile electricității pentru populație, în primul semestru din 2026.

Pentru industrie, Bușoi a indicat un preț mediu de aproximativ 110 euro/MWh în 2025, ușor peste media europeană. Afirmația despre cel mai mare preț din UE privește, în explicația sa, electricitatea ajustată la puterea de cumpărare.

El a avertizat că energia scumpă afectează competitivitatea industriilor mari consumatoare și se poate transmite în prețurile produselor. Astfel, presiunea asupra alimentării și cea asupra costurilor rămân două teme distincte de urmărit.

Ce urmărim mai departe

• Condițiile de pe Dunăre: evoluția nivelurilor și anunțurile autorităților privind posibilitatea repornirii Unităților 1 și 2.
• Măsurile Transelectrica: suplimentarea producției, asigurarea importurilor și eventuala aplicare a reducerii consumului în gestionarea deficitului.
• Disponibilitatea energiei la vârf de consum: capacitatea surselor interne și a importurilor de a compensa lipsa producției nucleare.
• Prețurile electricității: evoluția pieței românești în raport cu piețele regionale, separat de calendarul revenirii reactoarelor.

Surse

• Mediafax
• Economica.net