Croația cere întărirea Frontex pe ruta migrației din Balcani

Ministrul de interne al Croației, Davor Božinović, a lansat un apel ferm către instituțiile europene pentru a consolida rolul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) în regiunea Balcanilor de Vest. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni trilaterale desfășurate la Pordenone, în Italia, unde miniștrii de interne din Croația, Italia și Slovenia s-au întâlnit pentru a discuta strategii comune de gestionare a fluxurilor migratorii și de securizare a spațiului Schengen.

Potrivit oficialului croat, peste 95% dintre migranții care utilizează așa-numita „rută a Balcanilor de Vest” pentru a intra în Croația provin din direcția Bosniei și Herțegovinei. Această realitate geografică pune o presiune imensă pe forțele de ordine croate, care sunt responsabile de paza uneia dintre cele mai lungi frontiere externe terestre ale Uniunii Europene. Božinović a subliniat că, deși există deja un dialog între Comisia Europeană și autoritățile din Bosnia, este imperativ ca statutul și operațiunile Frontex să fie clar definite și extinse pe teritoriul bosniac.

Securizarea frontierei de vest a Bosniei

În prezent, Frontex desfășoară anumite activități în Bosnia și Herțegovina, însă acestea sunt concentrate în principal de-a lungul frontierei de est a țării. Croația insistă ca atenția agenției să se mute către frontiera de vest, locul unde migranții încearcă cel mai frecvent să traverseze ilegal în teritoriul croat și, implicit, în Uniunea Europeană. „Ceea ce ne interesează cel mai mult este granița de vest, unde migranții încearcă în mod constant să pătrundă ilegal. Aceasta este una dintre problemele esențiale pe care le vom discuta în viitorul apropiat”, a declarat Davor Božinović.

Extinderea mandatului Frontex în state terțe, precum Bosnia și Herțegovina, reprezintă un pas strategic pentru Uniunea Europeană. Aceasta ar permite agenției nu doar să monitorizeze fluxurile, ci și să asiste direct autoritățile locale în gestionarea operativă a frontierelor. Pentru Croația, o prezență activă a Frontex la vecinii săi ar însemna o reducere a presiunii directe asupra propriilor polițiști de frontieră și o mai bună coordonare a resurselor europene la sursa problemei.

Eficientizarea procesului de returnare a migranților

Un alt punct central al discuțiilor a fost rolul Frontex în procesul de returnare a migranților care nu îndeplinesc condițiile pentru a primi azil în Uniunea Europeană. Božinović a argumentat că o organizație care beneficiază de un buget atât de substanțial trebuie să joace un rol mult mai activ și mai eficient în repatrierea persoanelor depistate că au intrat ilegal pe teritoriul UE. Întărirea capacităților țărilor de tranzit pentru a facilita aceste returnări este considerată o prioritate pentru stabilitatea pe termen lung a regiunii.

Ministrul croat consideră că Frontex ar trebui să funcționeze ca un pilon de sprijin pentru țările din Balcanii de Vest, oferindu-le expertiză tehnică și logistică pentru a gestiona returnările către țările de origine. Această abordare ar descuraja utilizarea rutei balcanice, trimițând un semnal clar rețelelor de traficanți că frontierele europene sunt monitorizate riguros și că șansele de a rămâne ilegal în Uniune sunt minime.

Cooperarea trilaterală și rezultatele pozitive

La întâlnirea din Italia, ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, a confirmat că eforturile comune ale celor trei state (Italia, Croația și Slovenia) au început să dea roade. Datele statistice indică o scădere de 28% a trecerilor ilegale de frontieră în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. „Cele trei țări ale noastre împărtășesc obiectivul comun de a asigura siguranța cetățenilor, de a gestiona eficient migrația și de a consolida spațiul Schengen”, a afirmat Piantedosi.

În ciuda acestor scăderi, oficialii au avertizat că ruta Balcanilor de Vest rămâne activă și necesită o monitorizare constantă. Din acest motiv, patrulele comune trilaterale vor continua, fiind considerate un instrument extrem de eficient în lupta împotriva traficanților de migranți. Până în prezent, în acest an, au fost arestați 842 de traficanți, iar eforturile de prevenire au dus la o creștere cu 25% a numărului de intrări ilegale blocate față de anul precedent.

Provocările transfrontaliere și securitatea regională

Ministrul sloven de interne, Franci Matoz, a subliniat că în contextul geopolitic actual, nicio provocare de securitate nu mai poate fi tratată strict la nivel național. „Astăzi, nu există nicio provocare de securitate, în special pentru forțele de poliție, care să nu aibă o dimensiune transfrontalieră. Cu cât cooperăm mai bine, cu atât vom avea mai mult succes”, a declarat Matoz. Această viziune este împărtășită de toți cei trei miniștri, care s-au angajat să îmbunătățească schimbul de informații și să coordoneze răspunsurile la amenințările de securitate.

Regiunea Balcanilor de Vest rămâne un punct sensibil pe harta migrației europene. Deși cifrele totale sunt în scădere, complexitatea rețelelor de trafic și presiunea constantă la granițele Bosniei fac necesară o implicare mai profundă a agențiilor europene. Croația, ca stat membru Schengen, se află în prima linie a acestui efort, iar succesul său depinde în mare măsură de sprijinul pe care îl va primi din partea Frontex și a partenerilor regionali.