Feministele din Serbia cer concediu menstrual după modelul Muntenegru

Adoptarea recentă a unor amendamente legislative în Muntenegru, care permit femeilor diagnosticate cu dismenoree secundară sau dureri menstruale severe să beneficieze de două zile de concediu plătit pe lună, a declanșat un val de entuziasm și dezbatere în țara vecină, Serbia. Activiștii sârbi consideră că acest pas reprezintă un precedent esențial pentru întreaga regiune a Balcanilor, unde sănătatea reproductivă a femeilor este adesea un subiect tabu sau neglijat în politicile de muncă.

Ljiljana Todorovic Jovanovic, fondatoarea FemIn Collective, un ONG din Pozarevac, a declarat că vestea a fost primită cu mare speranță. Aceasta a subliniat că inițiativa este una extrem de progresistă, având în vedere că nicio altă țară din regiunea extinsă nu a implementat măsuri atât de specifice pentru protejarea sănătății femeilor la locul de muncă. Totuși, drumul către o legislație similară în Serbia pare a fi presărat cu obstacole culturale și administrative.

Reacții divergente în societatea sârbă

Deși organizațiile feministe au salutat decizia Podgoricăi, reacția publicului larg din Serbia a fost una mixtă. Ana Mirkailo, activistă în cadrul centrului cultural feminist Befem din Belgrad, a explicat pentru BIRN că societatea este divizată. În timp ce o parte a populației vede măsura ca pe un progres necesar pentru egalitatea de șanse și sănătatea publică, o altă parte interpretează aceste zile libere ca pe un „privilegiu” nejustificat acordat femeilor.

Mirkailo subliniază că aceste reacții negative nu sunt surprinzătoare, ci servesc drept un memento dureros al volumului de muncă educațională care mai trebuie depus în Serbia. Conceptul de concediu menstrual nu este despre a oferi timp liber suplimentar, ci despre recunoașterea unor condiții medicale care pot fi invalidante și care necesită repaus și tratament, fără ca angajata să fie penalizată financiar sau profesional.

Contextul european și specificul medical al legii

Muntenegru nu este singura țară europeană care a făcut acest pas, deși este pionieră în Balcani. Spania a fost prima țară din Europa care a introdus concediul menstrual plătit în 2023, urmată de Portugalia în 2025. În cazul Muntenegrului, legea vizează în mod specific femeile care suferă de afecțiuni patologice diagnosticate, cum ar fi endometrioza, fibroamele uterine, polipii endometriali, inflamațiile ovariene sau sindromul ovarelor polichistice.

Scopul declarat al legislației muntenegrene este de a elimina prejudecățile la locul de muncă și de a ajuta femeile să echilibreze nevoile de sănătate cu obligațiile profesionale. Prin reglementarea clară a acestor stări patologice, se dorește reducerea stigmatului asociat durerilor menstruale și asigurarea unui mediu de lucru incluziv, care recunoaște diferențele biologice fără a le transforma în dezavantaje economice.

Barierele din sistemul de muncă sârbesc

În prezent, în Serbia, femeile care se confruntă cu dureri menstruale severe pot apela la concediul medical obișnuit. Totuși, această soluție este departe de a fi ideală. În primul rând, concediul medical standard în Serbia este plătit cu doar 65% din salariu, ceea ce reprezintă o pierdere financiară semnificativă pentru angajate. În al doilea rând, există o problemă sistemică legată de atitudinea angajatorilor.

Todorovic Jovanovic atrage atenția că, deși legea permite teoretic concediul medical pe baza unei vizite la medic, realitatea din fabrici și birouri este diferită. Mulți angajatori exercită presiuni asupra angajaților pentru a nu lipsi, indiferent dacă este vorba de îngrijirea unui copil, boală proprie sau probleme de sănătate menstruală. Prin urmare, chiar dacă Serbia ar adopta o lege similară cu cea a Muntenegrului, marea provocare ar rămâne implementarea sa efectivă și protejarea femeilor împotriva represaliilor la locul de muncă.

Inițiativa pentru Justiție Menstruală

Eforturile de a pune sănătatea menstruală pe agenda publică din Serbia nu sunt noi. Anul trecut a fost lansată „Inițiativa pentru Justiție Menstruală”, o coaliție de cercetători și organizații care pledează pentru recunoașterea drepturilor menstruale. Succesul legislativ din Muntenegru a oferit acestui grup un nou elan și un model concret de urmat.

Activiștii consideră că propunerile legislative trebuie să vină direct din partea comunităților afectate și să fie dezvoltate în colaborare cu actori politici care demonstrează o voință reală de schimbare. Nu este vorba doar de sănătate, ci de drepturi fundamentale la locul de muncă. În regiune, se conturează două direcții principale de advocacy: introducerea concediului plătit și reducerea poverii fiscale asupra produselor de igienă intimă.

Lupta împotriva sărăciei menstruale

O altă barieră majoră identificată de organizațiile din Serbia este „sărăcia menstruală”. În timp ce Macedonia de Nord are cea mai mică cotă de TVA pentru produsele menstruale din regiune (5%), Serbia menține o taxă de 20%, iar Muntenegru de 21%. Cercetările realizate de Gender Knowledge Hub în 2023 arată că o femeie din Serbia are nevoie de aproximativ 8.300 de dinari (circa 70 de euro) pe an pentru a-și acoperi costurile cu produsele de igienă.

Pentru femeile din grupuri vulnerabile sau cu venituri mici, această sumă este considerabilă. Astfel, organizațiile sârbe analizează posibilitatea de a prioritiza reducerea TVA-ului ca un prim pas necesar înainte de a forța adoptarea concediului menstrual. Această strategie ar ajuta un număr mai mare de femei într-un timp mai scurt, pregătind totodată terenul pentru reforme mai profunde în legislația muncii.