FT: SUA propun deblocarea unor active rusești pentru negocierile de pace. Europenii refuză transferul controlului

Dincolo de propunerea americană, miza este cine decide destinația banilor și ce legătură păstrează aceștia cu despăgubirile pentru Ucraina. Washingtonul discută folosirea activelor într-un acord de pace. Europenii refuză să cedeze controlul și se opun restituirii unei părți către Moscova. Cele două poziții indică abordări diferite ale presiunii economice asupra Rusiei.

Discuțiile de la Miami nu au produs un acord asupra banilor

Propunerea americană a ajuns pe masa negocierilor săptămâna trecută, la Miami, potrivit relatării Financial Times preluate de Mediafax. La întâlnire au participat negociatorii președintelui Donald Trump și reprezentanți ai Ucrainei, Franței, Germaniei, Regatului Unit, Uniunii Europene și NATO.

Publicația britanică citează patru persoane informate despre reuniune. Emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american, au prezentat inițiativa respinsă de europeni.

Washingtonul a avansat mai multe variante pentru deblocarea activelor. Una presupune constituirea unui vehicul financiar cu scop special, asupra căruia Statele Unite ar exercita supravegherea, scrie Mediafax, citând FT.

Un oficial american citat în aceeași relatare a plasat discuția în cadrul negocierilor pentru un acord de pace cuprinzător. Mecanismele de deblocare și destinația fondurilor rămân în negociere. Oficialul a vorbit și despre idei privind utilizarea activelor după război.

Prin urmare, propunerea nu reprezintă o decizie de transfer al banilor. Ea deschide o negociere asupra controlului și utilizării lor, iar refuzul european blochează formula prezentată la Miami.

Subiectul nu a apărut pentru prima dată la această reuniune. Oficiali ucraineni implicați în negocieri au spus că îl discutaseră anterior cu partea americană, potrivit Mediafax.

Cele 260 de miliarde de euro nu trebuie confundate cu veniturile din dobânzi

Aliații occidentali au imobilizat în 2022 active ale statului rus evaluate la aproximativ 260 de miliarde de euro. Cea mai mare parte se află în Uniunea Europeană, arată Mediafax în relatarea bazată pe FT.

Această distribuție explică de ce propunerea Washingtonului depinde de acceptul europenilor. Supravegherea americană a unui nou mecanism ar presupune transferarea unor fonduri aflate în principal sub control european.

Ucraina beneficiază deja de un împrumut de 45 de miliarde de euro acordat de statele G7, potrivit aceleiași relatări. Finanțarea acestuia folosește veniturile din dobânzile generate de activele rusești imobilizate în UE.

Diferența esențială este între activele propriu-zise și veniturile pe care acestea le produc. Folosirea dobânzilor pentru sprijinirea Kievului nu echivalează cu deblocarea capitalului sau cu transferarea lui într-un alt mecanism.

Numeroase capitale europene au rezerve juridice față de utilizarea activelor în sine, scrie Mediafax. În același timp, Kievul și unele state europene cer folosirea lor în sprijinul Ucrainei.

Disputa are astfel două niveluri. Primul privește posibilitatea utilizării banilor. Al doilea privește beneficiarul și autoritatea care stabilește cheltuirea lor. Acceptarea sprijinului pentru Ucraina nu înseamnă automat acceptarea formulei propuse de Washington.

Consensul celor 27 și despăgubirile limitează opțiunile de deblocare

Orice deblocare ar necesita acordul tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, potrivit Mediafax. Relatarea prezintă obținerea acestui consens drept puțin probabilă.

La sfârșitul anului trecut, liderii europeni s-au angajat să folosească activele pentru reconstrucția Ucrainei dacă Rusia nu achită despăgubiri de război. Acest angajament leagă destinația fondurilor de responsabilitatea Moscovei pentru pagube.

La Miami, reprezentanții europeni au respins atât cedarea controlului, cât și returnarea unei părți din bani către Rusia, arată relatarea FT preluată de Mediafax. O persoană familiarizată cu discuțiile a descris răspunsul astfel: „Li s-a spus că acest lucru pur și simplu nu se va întâmpla”.

Poziția Kremlinului merge în direcția opusă. Dmitri Peskov, purtătorul său de cuvânt, a afirmat miercuri că Rusia va face „toate eforturile posibile pentru a obține returnarea activelor furate”. Mediafax reproduce declarația din presa de stat rusă. Peskov a invocat inclusiv acțiuni judiciare și urmăriri penale.

Tot Mediafax amintește că o idee similară figura în planul american de pace în 28 de puncte, prezentat cu un an înainte. Nici atunci nu a întrunit sprijinul necesar.

Separat, un oficial american citat de publicație spune că Washingtonul a cerut Kievului un plan de cheltuire a fondurilor, indiferent de proveniență. SUA solicită și colaborarea cu Banca Mondială pentru reforme anticorupție și responsabilitate financiară.

Aceste cerințe privesc administrarea banilor. Ele nu rezolvă însă dezacordul asupra deblocării activelor și nici opoziția europeană față de restituirea lor către Moscova.

Restricțiile Starshield adaugă o dificultate militară negocierilor financiare

În paralel cu disputa asupra activelor, Kievul reclamă probleme privind comunicațiile militare prin satelit. Digi24 relatează, citând The New York Times, că oficiali ucraineni acuză SpaceX de restricționarea unilaterală a terminalelor Starshield.

Potrivit oficialilor Ministerului Apărării din Ucraina citați de Digi24, restricțiile complică misiunile cu drone. Ele afectează și logistica frontului, recunoașterea și retransmiterea semnalelor.

Starshield este serviciul destinat utilizărilor guvernamentale și militare, înrudit cu Starlink. Cele două folosesc aceeași tehnologie satelitară de bază, însă Starshield oferă securitate suplimentară pentru prelucrarea informațiilor clasificate, explică Digi24. Pentagonul permite Ucrainei să utilizeze acest serviciu.

Responsabilitatea pentru funcționarea lui constituie un punct de dispută. Oficialii ucraineni indică SpaceX, în timp ce Elon Musk a susținut în martie că Starshield este operat de guvernul american, potrivit Digi24.

Problema comunicațiilor și negocierea activelor sunt dosare distincte. Pentru Ucraina, însă, ele aduc simultan în discuție continuitatea sprijinului militar și condițiile financiare ale unei eventuale păci.

Refuzul european de la Miami privește controlul fondurilor rusești. Dificultățile semnalate de armata ucraineană privesc funcționarea unor servicii de care depind operațiunile sale. Cele două dispute nu trebuie confundate.

Ce urmărim mai departe

• Formula financiară americană: dacă Washingtonul prezintă un mecanism concret și o destinație precisă pentru activele pe care propune să le deblocheze.
• Poziția celor 27 de state UE: dacă apare consensul necesar unei decizii și cum păstrează europenii legătura dintre active, despăgubiri și reconstrucție.
• Propunerea Kievului: ce utilizări ale fondurilor avansează Ucraina și cum integrează cerințele privind controlul cheltuielilor.
• Funcționarea Starshield: evoluția restricțiilor reclamate de oficialii ucraineni și efectele asupra misiunilor militare.

Surse

• Mediafax
• Digi24