Grecia: Arestări noi în cazul incendierii băncii Marfin din 2010

După 16 ani de speranțe false și presupuse erori judiciare, autoritățile din Grecia au făcut un pas decisiv într-unul dintre cele mai traumatizante cazuri din istoria modernă a țării. Poliția elenă a arestat doi bărbați și a emis un mandat internațional de arestare pentru o femeie, toți fiind suspectați de implicare în atacul incendiar asupra sucursalei băncii Marfin din Atena, petrecut în mai 2010. Acest eveniment rămâne, până în prezent, un subiect extrem de sensibil și încărcat politic, simbolizând violența care a marcat perioada crizei financiare.

În mai 2010, Maria Karagianni a supraviețuit atacului asupra băncii unde lucra, dar amintirea acelei zile rămâne vie. Șaisprezece ani mai târziu, ea încă așteaptă dreptate pentru cei trei colegi care nu au reușit să scape din clădirea cuprinsă de flăcări. Atacul a avut loc într-un context de furie socială generalizată, când Grecia era zguduită de proteste masive împotriva măsurilor de austeritate impuse de creditorii internaționali (Troica formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și FMI).

Detaliile arestărilor și noile dovezi

Pe 10 iulie, doi bărbați, ambii în vârstă de 42 de ani, au fost reținuți în Atena sub acuzația de omor multiplu. În paralel, a fost emis un mandat de arestare pentru o femeie de 46 de ani, despre care se crede că locuiește în prezent în Marea Britanie. Deși aceste arestări par a fi un progres, supraviețuitorii și rudele victimelor rămân sceptici. Cazul a fost redeschis oficial în luna iulie, în urma unor informații neconfirmate privind un denunț anonim trimis prin e-mail.

Maria Karagianni a declarat pentru postul grec MEGA TV că nu este convinsă de aceste noi evoluții, solicitând „dovezi substanțiale”. Ea a subliniat că singura formă de satisfacție ar fi ca vinovații să fie expuși public și trimiși la închisoare. Thrasivoulos Kontaxis, avocatul care reprezintă 11 supraviețuitori răniți și rudele victimelor, s-a declarat „moderat optimist”, considerând că o eventuală condamnare ar reprezenta o „mântuire mentală” pentru cei care au suferit timp de un deceniu și jumătate.

Tragedia de pe strada Stadiou

Incendiul de la banca Marfin a fost provocat de trei indivizi mascați, îmbrăcați în negru, care au aruncat cocktailuri Molotov în clădirea situată pe strada centrală Stadiou, în timpul unui protest de amploare. Trei angajați ai băncii — Epaminondas Tsakalis, Paraskevi Zoulias și Angeliki Papathanasopoulou — au rămas blocați la etajul al treilea. Aceștia au murit asfixiați de fumul dens. Tragedia a fost cu atât mai mare cu cât Angeliki Papathanasopoulou era însărcinată în momentul decesului. Alte 21 de persoane au fost rănite în urma incidentului.

Istoricul judiciar al cazului este unul sinuos. În 2013, trei directori ai băncii au fost condamnați pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din neglijență, din cauza lipsei măsurilor de siguranță la incendiu în clădire. Doi au primit pedepse de 22 de ani, iar al treilea cinci ani și o lună. Ulterior, în 2016, doi bărbați au fost acuzați de incendiere, dar au fost achitați din lipsă de probe. Cazul a fost închis, redeschis în 2020 în urma unui apel telefonic anonim, și apoi clasat din nou, până la evoluțiile recente.

Instrumentalizarea politică a tragediei

Încă de la început, cazul Marfin a fost folosit ca armă politică. Premierul de atunci, George Papandreou (PASOK), a numit atacul un „act criminal crud”. În schimb, Partidul Comunist din Grecia (KKE) a susținut că a fost o „provocare” orchestrată pentru a discredita mișcarea de protest, o teorie care a prins rădăcini în anumite facțiuni de stânga. Chiar și astăzi, unii reprezentanți ai stângii acuză guvernul de centru-dreapta că a reînviat cazul doar pentru a câștiga puncte politice.

Kostas Kanellopoulos, cercetător principal la Centrul Național de Cercetări Sociale, a explicat că dreapta politică a exploatat cazul pentru a păta imaginea stângii și a mișcărilor sociale. „Cazul Marfin a fost transformat într-o armă pentru a da vina pe demonstrații și pe oamenii care protestează, care, în mare parte, au înclinații de stânga”, a declarat acesta. Totuși, Panagiotis Perakis, președintele organizației Justice Watch, insistă că atacul este o infracțiune gravă (felonie) și nu ar trebui privit prin prismă politică.

Erori de investigație și tehnologie modernă

Autoritățile elene au recunoscut că investigația inițială a fost marcată de deficiențe majore. Michalis Chrisochoidis, actualul ministru pentru Protecția Cetățeanului, care deținea aceeași funcție și în 2010, a admis că majoritatea dovezilor existau deja, dar nu au fost utilizate corect din cauza unor greșeli trecute. El a negat însă că e-mailul anonim ar fi fost factorul decisiv pentru redeschiderea dosarului, susținând că noile dovezi sunt „solide”.

Conform publicației Kathimerini, poliția a utilizat noi tehnologii de analiză a imaginilor și a reexaminat materialele vizuale și mărturiile vechi pentru a identifica cei trei suspecți. Cu toate acestea, avocații apărării, precum Annie Paparousou, susțin că noul dosar este „defectuos” și că identitatea autorilor nu a fost demonstrată cu certitudine. În plus, scurgerile de informații din dosar către presă au ridicat semne de întrebare privind credibilitatea sistemului judiciar grec, într-o țară unde, conform studiilor, trei sferturi din populație nu are încredere în justiție.