Mureșan propune aderarea la zona euro, dar nu promite un curs sub 5 lei. Economia și învestitura, primele teste

Dincolo de anunț, miza este legătura dintre obiectivul monetar, disciplina bugetară și programul cu care Mureșan cere sprijin parlamentar. Premierul desemnat prezintă aderarea drept rezultatul consolidării economiei, nu drept o soluție imediată pentru fluctuațiile cursului. Înaintea acestui obiectiv, echipa sa are de trecut testul învestiturii și de transformat direcțiile politice în măsuri concrete.

Aderarea la euro depinde de întărirea economiei

În interviul acordat joi seara Euronews România, Mureșan a legat perspectiva adoptării monedei europene de îndeplinirea condițiilor de aderare, relatează Mediafax. Ordinea pe care o propune începe cu o economie mai puternică și continuă cu trecerea la euro.

„Vreau să întărim economia, să îndeplinim condițiile de aderare și să aderăm la Zona Euro”, a declarat Siegfried Mureșan, premierul desemnat, citat de Mediafax.

Argumentul său pornește de la preocuparea pentru variațiile monedei europene. Mureșan spune că își dorește eliminarea întrebării cotidiene despre curs, prin aderarea României la zona euro.

„Vreau să ajungem la ziua în care să nu ne mai punem întrebarea cât e cursul euro”, a afirmat el, potrivit Mediafax.

Pentru stabilizarea economiei, premierul desemnat indică investițiile, infrastructura mai bună, competitivitatea și creșterea exporturilor. În explicația sa, producția de bunuri căutate la export trebuie să susțină o creștere economică sănătoasă. Consumul nu poate reprezenta singur baza acesteia.

Aceste declarații așază adoptarea euro la capătul unui proces economic. Angajamentul politic privește aderarea atunci când România îndeplinește condițiile, iar acțiunea imediată pe care o descrie vizează consolidarea economiei. Distincția contează: dorința de schimbare a monedei nu echivalează cu realizarea pregătirilor necesare.

Pragul de 5 lei separă dorința de promisiune

Întrebat despre evoluția euro în timpul unui eventual guvern condus de el, Mureșan a spus că dorește scăderea cursului, potrivit Mediafax. A asociat această posibilitate cu stabilitatea economiei și a invocat efectul negativ al deficitelor din trecut.

Când întrebarea a vizat concret revenirea sub 5 lei, răspunsul a devenit mai prudent. Premierul desemnat a spus că „nu e realist să promitem oamenilor acest lucru imediat”, conform Mediafax.

Poziția sa separă astfel două obiective. Primul privește stabilizarea cursului prin întărirea economiei. Al doilea urmărește adoptarea euro după îndeplinirea condițiilor. Niciunul nu reprezintă, în formularea lui Mureșan, o garanție pentru coborârea imediată sub pragul invocat.

Aceeași precauție apare în declarațiile despre buget relatate de Gândul. La Radio România Actualități, Mureșan a susținut că deficitul a coborât de la 9% la 3% într-un an și jumătate. Tot el a afirmat că inflația a scăzut de la 10% la 6% în ultimele două luni.

Cifrele reprezintă evaluarea prezentată de premierul desemnat în sprijinul ideii de stabilizare. Potrivit Gândul, acesta a promis că nu va crește impozitele și taxele. A condiționat însă relaxarea măsurilor de posibilitățile bugetare și a avertizat asupra dificultăților din următorii doi ani.

Reforma administrației completează agenda economică

În paralel cu mesajul despre euro, Mureșan propune reorganizarea instituțiilor și eficientizarea companiilor de stat. Biziday relatează aceste intenții din interviul acordat joi dimineața la Radio România Actualități.

Premierul desemnat vrea să reunească agențiile și instituțiile ale căror atribuții se suprapun. El asociază reducerea numărului de structuri centrale cu diminuarea birocrației. În aceeași intervenție, a inclus finalizarea reformei pensiilor printre obiectivele sale, potrivit Biziday.

Pentru companiile de stat, Mureșan propune trecerea de la pierderi la servicii bune și accesibile. Accentul cade pe funcționarea lor și pe relația cu beneficiarii. Aceste propuneri completează mesajul despre administrarea banului public, dar trebuie tratate distinct de obiectivul aderării la euro.

O altă direcție privește contactul direct dintre cetățean și instituții. Potrivit Biziday, Mureșan vrea un singur punct de lucru pentru servicii precum eliberarea pașaportului, actele de identitate sau înmatricularea unui autoturism.

Tot Biziday relatează intenția sa de a crea o singură Poliție Națională, cu un singur tip de polițist pe teritoriul țării. Publicația interpretează propunerea drept un posibil pas spre desființarea Poliției Locale.

Deocamdată, aceste declarații descriu agenda premierului desemnat. Ele nu echivalează cu reorganizări deja aplicate sau cu rezultate bugetare obținute prin comasări.

Programul trebuie să treacă mai întâi de Parlament

Calendarul politic aduce un test mai apropiat decât obiectivul monetar. Potrivit Digi24, Mureșan a anunțat că intenționează să finalizeze vineri, 25 septembrie, programul detaliat de guvernare. Ulterior, vrea să îl transmită și președintelui PSD, Sorin Grindeanu.

Premierul desemnat s-a declarat disponibil pentru o discuție cu liderul social-democraților la Parlament, unde afirmă că s-a întâlnit cu reprezentanții celorlalte partide. Digi24 relatează și intenția depunerii echipei de miniștri și a programului până la finalul săptămânii.

Pentru audieri, Mureșan propune zilele de luni și marți. El cere cel puțin 60 de minute pentru fiecare ministru, astfel încât candidații să își prezinte prioritățile, iar parlamentarii să poată pune întrebări.

Sprijinul politic rămâne însă în dispută. Potrivit Spotmedia, Grindeanu a apreciat drept extrem de redusă posibilitatea ca PSD să voteze guvernul, criticând relația cu premierul desemnat.

În privința AUR, Mureșan exclude negocierile, relatează Digi24. El invocă diferențe fundamentale între propriile propuneri și cele ale partidului. Pentru agenda economică, aceste poziționări fac din învestitură primul test practic: obiectivele anunțate au nevoie de susținere politică înaintea aplicării.

Ce urmărim mai departe

• Forma finală a programului: cum transpune Mureșan obiectivele privind investițiile, competitivitatea și administrarea banului public în măsuri concrete.
• Audierile miniștrilor și învestitura: respectarea calendarului propus și sprijinul pe care echipa îl obține în Parlament.
• Relația dintre promisiuni și buget: cum armonizează eventualul guvern angajamentul de a nu majora taxele cu reformele și relaxările condiționate de resurse.
• Pașii pentru adoptarea euro: modul în care obiectivul declarat se reflectă în deciziile economice și în îndeplinirea condițiilor de aderare.

Surse

• Mediafax
• Biziday