NASA Curiosity a descoperit un câmp vast de poligoane pe Marte

Roverul Curiosity, laboratorul mobil al NASA care explorează suprafața marțiană de peste un deceniu, a realizat recent o descoperire fascinantă în timpul ascensiunii sale pe Muntele Sharp. Pe 19 și 20 iunie 2026, corespunzând zilelor marțiene (sol) 4.930 și 4.931 ale misiunii, vehiculul spațial a transmis o serie de imagini care dezvăluie un câmp vast acoperit de structuri geometrice complexe, cunoscute sub numele de poligoane de suprafață. Deși astfel de formațiuni au mai fost observate ocazional în trecut, amploarea și densitatea acestora în locația actuală sunt fără precedent pentru misiunea Mars Science Laboratory.

Această panoramă la 360 de grade a fost asamblată din 340 de imagini individuale capturate de Mast Camera (Mastcam), instrumentul principal de imagistică al roverului. Imaginile au fost trimise pe Pământ, unde specialiștii de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) le-au procesat și le-au îmbinat pentru a crea o vedere unitară asupra peisajului marțian. Pentru a facilita analiza geologică, culorile din imagine au fost ajustate pentru a reproduce condițiile de iluminare așa cum ar fi percepute de ochiul uman pe Pământ, eliminând nuanțele roșiatice excesive cauzate de atmosfera marțiană.

Caracteristicile geometrice ale terenului marțian

În centrul acestei noi descoperiri se află o textură de tip fagure care acoperă solul pe distanțe considerabile. Poligoanele identificate de Curiosity variază în dimensiune, având diametre cuprinse între aproximativ 5 și 10 centimetri (2 până la 4 inci). Aceste forme nu sunt limitate doar la zonele plate, ci par să „îmbrace” relieful înconjurător, inclusiv baza unei coline izolate, acoperită cu nisip, pe care echipa misiunii a poreclit-o „Miraflores”.

Prezența acestor forme geometrice atât de bine definite sugerează procese geologice repetitive și sistematice. Oamenii de știință analizează cu atenție marginile acestor poligoane pentru a determina dacă sunt rezultatul unor crăpături de contracție sau dacă reprezintă depuneri minerale care au rezistat eroziunii mai bine decât materialul înconjurător. Detaliile oferite de Mastcam permit vizualizarea texturilor fine, oferind indicii despre compoziția sedimentelor care alcătuiesc aceste structuri.

Ipoteze privind formarea poligoanelor pe Planeta Roșie

Geologii NASA iau în considerare mai multe scenarii pentru a explica apariția acestui câmp vast de poligoane. În context terestru, astfel de modele apar adesea în bazinele lacustre secate, unde noroiul se contractă pe măsură ce apa se evaporă, lăsând în urmă crăpături poligonale. Dacă acest proces este cel responsabil și pe Marte, ar fi o dovadă suplimentară a existenței unor cicluri de umiditate și uscăciune în trecutul îndepărtat al planetei.

O altă posibilitate este legată de ciclurile termice extreme. Pe Marte, variațiile de temperatură între zi și noapte sunt drastice, ceea ce poate cauza dilatarea și contractarea repetată a solului înghețat sau a permafrostului, ducând la fracturarea acestuia în forme geometrice. De asemenea, compactarea sedimentelor după ce au fost îngropate sub straturi succesive de resturi geologice sau schimbările chimice ale mineralelor (care pot duce la pierderea volumului) sunt mecanisme studiate intens de cercetători.

Ascensiunea pe Muntele Sharp și contextul misiunii

Descoperirea a avut loc în timp ce Curiosity își continuă drumul anevoios pe poalele Muntelui Sharp (Aeolis Mons), un munte cu o înălțime de aproximativ 5 kilometri situat în centrul craterului Gale. Roverul urcă pe acest munte încă din anul 2014, explorând straturi geologice care funcționează ca o „capsulă a timpului”, fiecare strat reprezentând o epocă diferită din istoria de miliarde de ani a planetei Marte.

Regiunea în care se află acum roverul este de un interes major deoarece face tranziția între straturile bogate în argilă (formate în prezența apei lichide) și cele bogate în sulfați (formate în condiții mai aride). Poligoanele descoperite recent ar putea reprezenta exact momentul în care mediul marțian a început să se schimbe radical, oferind date cruciale despre modul în care Marte și-a pierdut atmosfera și rezervele de apă de la suprafață.

Tehnologia din spatele imaginilor și rolul JPL

Realizarea unei panorame de o asemenea complexitate necesită o coordonare precisă între inginerii de pe Pământ și sistemele autonome ale roverului. Mastcam, construit și operat de Malin Space Science Systems din San Diego, este capabil să capteze imagini multispectrale, ajutând la identificarea mineralelor din compoziția rocilor. Fiecare dintre cele 340 de cadre a fost orientat cu precizie pentru a asigura o suprapunere perfectă.

Curiosity a fost construit de Jet Propulsion Laboratory (JPL), o divizie a Caltech din Pasadena, California. JPL gestionează misiunea în numele Direcției de Misiuni Științifice a NASA din Washington. Această misiune face parte dintr-un efort mai larg de explorare a sistemului solar, având ca scop final determinarea potențialului de locuire al planetei Marte în trecut și pregătirea viitoarelor misiuni cu echipaj uman.