Nicușor Dan și Giorgia Meloni reunesc 17 state pentru fondurile UE. Agricultura și coeziunea, în centrul negocierilor
Nicușor Dan și Giorgia Meloni au coordonat demersul a 17 state care cer păstrarea finanțării agriculturii și coeziunii în bugetul UE pentru 2028–2034. Președintele României a anunțat inițiativa sâmbătă, 3 octombrie 2026, relatează Mediafax și Știrile Pro TV. Propunerea Comisiei Europene, de aproape 2.000 de miliarde de euro, întâmpină cereri de reducere din partea Germaniei și a altor cinci țări.

Dincolo de scrisoarea comună, disputa privește modul în care Uniunea își va finanța noile priorități. Cele 17 state susțin suplimentarea resurselor pentru apărare și competitivitate, dar vor să protejeze agricultura și dezvoltarea regională. Negocierile trebuie să împace aceste obiective cu solicitările unui buget mai mic și cu presiunea asupra contribuțiilor naționale.
Cele 17 state cer protejarea fondurilor, fără să respingă noile priorități
Grupul „Prietenii Coeziunii” a trimis scrisoarea premierului irlandez Micheál Martin, în perioada în care Irlanda deține președinția rotativă a Consiliului UE. Nicușor Dan și premierul italian Giorgia Meloni au inițiat și coordonat demersul înaintea următoarelor etape de negociere.
Obiectivul vizează nivelul global al finanțării celor două politici europene. Nu reprezintă un acord asupra bugetului, ci poziția comună cu care semnatarii intră în discuții.
„Ne propunem menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună”, a transmis președintele Nicușor Dan pe Facebook.
Alături de aceste domenii, grupul susține resurse suplimentare pentru securitate și apărare, competitivitate, conectivitate, securitate energetică și reziliență. Poziția nu exclude, așadar, finanțarea priorităților pe care Comisia Europeană le-a pus în centrul propunerii sale.
Diferența privește sursa banilor și distribuirea lor. România și Italia cer ca finanțarea acestor obiective să nu presupună diminuarea nivelului global destinat agriculturii și coeziunii. Această cerere leagă discuția despre cheltuieli de cea despre veniturile viitorului buget european.
Cererea de reduceri deschide două dispute: mărimea bugetului și împărțirea banilor
Comisia Europeană a prezentat în 2025 proiectul pentru exercițiul 2028–2034, cu o valoare apropiată de 2.000 de miliarde de euro. Propunerea redirecționează fonduri dinspre agricultură și plăți regionale către apărare și competitivitate, relatează Știrile Pro TV și Digi24.
Peste această schimbare de structură se suprapune solicitarea unor reduceri suplimentare. Valentin Naumescu, consilier prezidențial în Departamentul Afaceri Europene, spune că Germania și grupul statelor „frugale” cer diminuări de sute de miliarde de euro.
HotNews enumeră cele șase țări: Germania, Austria, Țările de Jos, Danemarca, Finlanda și Suedia. Publicația relatează, citând Euronews, că acestea susțin și mutarea finanțării către priorități considerate moderne.
Sunt, astfel, două negocieri legate între ele. Prima privește suma totală pe care statele acceptă să o finanțeze. A doua stabilește cât revine fiecărui domeniu în interiorul acelui buget.
Pentru „Prietenii Coeziunii”, protejarea celor două politici are și o dimensiune politică. Semnatarii avertizează că reducerile suplimentare ar slăbi bugetul și ar putea eroda sprijinul public pentru proiectul european.
Coaliția celor 17 oferă o poziție comună de negociere. Compromisul urmărit rămâne însă unul acceptabil pentru toți cei 27 de lideri, după cum subliniază Naumescu.
Noile venituri europene pot reduce presiunea asupra bugetelor naționale
Menținerea fondurilor existente și suplimentarea altor capitole aduc în prim-plan finanțarea bugetului. Nicușor Dan a anunțat că semnatarii sunt dispuși să negocieze noi resurse proprii ale Uniunii.
Președintele a precizat că acestea „ar putea atenua presiunea asupra bugetelor naționale”. Formularea indică o disponibilitate pentru discuții, nu acceptarea automată a tuturor propunerilor fiscale.
Comisia Europeană a propus cinci taxe noi la nivel european, cu venituri estimate la 66 de miliarde de euro anual. Franța susține pachetul. Alte guverne contestă unele măsuri, de teamă că impactul asupra lor ar fi disproporționat.
Cele 17 state cer ca viitoarele resurse să fie „autentice, echitabile, simple și neregresive”, potrivit scrisorii prezentate de Știrile Pro TV și Digi24.
Poziția comună acoperă și datoria acumulată în perioada pandemiei. Semnatarii solicită amânarea rambursărilor, pentru a crea mai mult spațiu în bugetul european.
În paralel, grupul se opune păstrării rabaturilor, reducerile contribuțiilor de care beneficiază unele țări mai bogate. Acest dosar adaugă o altă întrebare negocierilor: cum se distribuie efortul financiar între state.
Prin urmare, acordul asupra cheltuielilor depinde și de înțelegerea privind veniturile, rambursările și contribuțiile naționale. Protejarea agriculturii și coeziunii intră într-un pachet de negociere mai amplu.
Decembrie 2026 devine reperul pentru continuitatea finanțării din 2028
Valentin Naumescu anticipează negocieri dificile, desfășurate pe parcursul a cel puțin trei reuniuni ale Consiliului European până în decembrie. Obiectivul este obținerea unui compromis până la sfârșitul anului 2026.
Calendarul are o miză practică. Un acord politic ar permite adoptarea legislației de aplicare în 2027 și finalizarea pregătirilor tehnice pentru noul exercițiu financiar.
Consilierul prezidențial avertizează că întârzierea ar crește riscul unei întreruperi a finanțării europene la 1 ianuarie 2028. Avertismentul descrie un risc condiționat de evoluția negocierilor, nu un blocaj deja decis.
Naumescu invocă și calendarul electoral din 2027. El indică Franța, Italia și Polonia, precum și Spania, cu rezerva posibilității organizării mai devreme a alegerilor spaniole.
În evaluarea sa, ratarea compromisului din decembrie ar putea împinge următoarea ocazie favorabilă unui acord până în toamna anului 2027. Această eventualitate ar comprima timpul pentru pregătirea finanțării.
Următorul reper este Consiliul European din 15–16 octombrie. HotNews redă anunțul lui Naumescu privind coordonarea grupului înaintea summitului, în timp ce Știrile Pro TV plasează întâlnirea în marja reuniunii.
Ce urmărim mai departe
- Discuțiile din 15–16 octombrie: dacă poziția comună a celor 17 state se reflectă în negocierile privind agricultura și coeziunea.
- Compromisul până în decembrie 2026: dacă liderii apropie cererile de protejare a fondurilor de solicitările pentru reducerea bugetului total.
- Pachetul de finanțare: evoluția negocierilor pentru cele cinci taxe propuse, amânarea rambursării datoriei din pandemie și rabaturi.
- Pregătirile pentru 2028: dacă acordul politic lasă anul 2027 disponibil pentru legislația de aplicare și organizarea tehnică a noii finanțări.
Surse
Vezi știrile noastre mai sus în Google News și în Discover.
Continuă lectura

Nicușor Dan, discuții cu Antonio Costa înaintea summitului UE. Bugetul, energia și aderarea Republicii Moldova, pe agendă
Nicușor Dan a discutat marți, 6 octombrie 2026, cu Antonio Costa, președintele Consiliului European, înaintea reuniunii din 15–16 octombrie. Mediafax și Știrile Pro TV relatează că bugetul UE, energia și extinderea au dominat convorbirea telefonică. România susține resurse suplimentare pentru competitivitate și apărare, păstrarea priorității coeziunii și aderarea Republicii Moldova și Ucrainei.

Luca Niculescu, desemnat premier de Nicușor Dan. A patra încercare de formare a guvernului, după cinci luni de criză
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat luni seară, 5 octombrie 2026, pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, după consultările de la Cotroceni. Mediafax și Spotmedia relatează anunțul și mandatul de negociere acordat diplomatului. Este a patra desemnare în cinci luni de criză politică. Secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe trebuie acum să obțină sprijinul Parlamentului.

Băsescu estimează un Guvern în maximum 10 zile. Propune premier independent și miniștri susținuți de partide
Traian Băsescu estimează că România va avea un guvern cu puteri depline în maximum 10 zile, capabil să adopte rectificarea bugetară. Fostul președinte a făcut declarația duminică, 4 octombrie, la Digi24, relatează Mediafax. Soluția pe care o susține presupune un premier independent și miniștri ai partidelor, înaintea celei de-a patra desemnări pregătite de Nicușor Dan.
Comentarii
Se încarcă…

