Noi misiuni NASA studiază fenomenele extreme ale Pământului

NASA a anunțat lansarea unei noi clase de misiuni suborbitale din programul Earth Venture, o inițiativă ambițioasă care mobilizează sute de oameni de știință și piloți pentru a studia schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme. Aceste proiecte, desfășurate pe parcursul următorilor ani, vor utiliza o flotă diversificată de aeronave, elicoptere, drone și baloane pentru a colecta date esențiale care să completeze observațiile satelitare și măsurătorile de la sol. Scopul final este îmbunătățirea modelelor computerizate utilizate de meteorologi, planificatori urbani și autorități pentru a proteja comunitățile din Statele Unite și din întreaga lume.

Norii de foc: Când incendiile își creează propria vreme

Prima misiune care va debuta în această vară este INSPYRE (Injected Smoke and PYRocumulonimbus Experiment), coordonată de Laboratorul de Cercetare Navală al SUA. Echipa de cercetători se va concentra pe unul dintre cele mai puțin înțelese fenomene meteorologice: norii „pyrocumulonimbus”. Aceștia sunt nori de furtună masivi, generați de căldura extremă a incendiilor de vegetație, care pot produce fulgere și vânturi violente, complicând eforturile de stingere a focului.

Pentru a studia aceste sisteme, NASA va utiliza aeronava de mare altitudine ER-2, care va zbura deasupra sistemelor de furtună din Montana. La bordul acesteia se vor afla trackere cu infraroșu de ultimă generație, dezvoltate de Jet Propulsion Laboratory (JPL). Aceste instrumente permit cartografierea în timp real a incendiilor, oferind date cruciale pentru prognozarea evoluției acestor „nori de foc” care pot crea puncte oarbe pentru aviație și pot aprinde noi focare la distanțe mari prin descărcări electrice.

Monitorizarea emisiilor agricole și a poluării urbane

O altă componentă majoră a noilor misiuni este FarmFlux, un proiect care vizează emisiile provenite din agricultură, un sector adesea subestimat în studiile atmosferice. Misiunea va desfășura peste zece senzori pentru a măsura nivelurile de ozon, metan, amoniac și particule fine care se ridică de pe terenurile agricole și fermele de animale din Midwest până în Central Valley, California. Aceste emisii nu afectează doar sănătatea umană, ci au un impact direct asupra climei globale și a stratului de ozon stratosferic.

În paralel, misiunea HAMAQ (Hemispheric Airborne Measurements of Air Quality) va investiga calitatea aerului în două mari metropole: Atlanta și Mexico City. Deși ambele orașe se confruntă cu probleme de poluare, cauzele sunt diferite din cauza topografiei și a condițiilor meteorologice locale. NASA va utiliza un avion P-3B pentru măsurători la joasă altitudine și un jet 777 recent achiziționat pentru monitorizarea de la mare înălțime. Această abordare pe două niveluri va ajuta la validarea datelor satelitare și la dezvoltarea unor strategii mai eficiente de atenuare a poluării urbane.

Schimbări accelerate în regiunile arctice

Regiunea Arctică se încălzește de cel puțin două ori mai repede decât restul planetei, iar misiunea Snow4Flow, condusă de Universitatea din Arizona, are rolul de a documenta viteza cu care ghețarii se retrag. Utilizând o aeronavă din epoca celui de-al Doilea Război Mondial, modernizată și echipată cu altimetre laser și radare personalizate, cercetătorii vor survola Alaska, Yukon, Groenlanda și arhipelagul Svalbard. Datele colectate vor dezvălui nu doar aspectul suprafeței ghețarilor, ci și procesele care au loc în adâncurile înghețate, oferind indicii despre viitorul acestor ecosisteme.

Tot în zona de nord, proiectul FORTE (Frontlines of Rapidly Transforming Ecosystems) va studia modul în care râurile și estuarele din Alaska interacționează cu Oceanul Arctic. Pe măsură ce permafrostul se topește, râurile devin „benzi rulante” care transportă sedimente și carbon către ocean. Echipa multidisciplinară va colabora cu comunitățile indigene locale pentru a monitoriza viața marină microscopică și chimia apei, folosind o combinație de sateliți, drone și sisteme subacvatice autonome.

Riscul de alunecări de teren și tsunami-uri glaciare

Ultimul pilon al acestor noi misiuni este proiectul LACCE (Landslide Change Characterization Experiment). Acesta a fost inspirat de colapsul masiv al unei autostrăzi de coastă din California în 2017, cauzat de o alunecare de teren lentă care s-a accelerat brusc din cauza precipitațiilor. Cercetătorii de la JPL vor utiliza radarul cu apertură sintetică pentru a urmări modul în care versanții răspund la alternanța dintre secete severe și ploi torențiale.

În Alaska, misiunea va aborda un pericol emergent: alunecările de teren cauzate de retragerea rapidă a ghețarilor. Aceste mișcări de teren au potențialul de a genera „mega-tsunami-uri” în fiordurile înguste, reprezentând un risc major pentru siguranța regională. Prin combinarea senzorilor tereștri cu observațiile aeriene, NASA speră să creeze sisteme de avertizare timpurie mai precise pentru aceste catastrofe naturale.

Programul Earth Venture Suborbital, stabilit în 2007, continuă să demonstreze că flexibilitatea misiunilor aeriene este esențială pentru știința modernă. Aceste zboruri permit testarea unor tehnologii noi și obținerea unor detalii pe care sateliții, din cauza distanței, nu le pot surprinde întotdeauna cu aceeași precizie.