Omagii pentru criminalul de război Ratko Mladic în Bosnia

Vestea morții lui Ratko Mladic, fostul comandant al Statului Major al Armatei Republicii Srpska (VRS), a declanșat un val de manifestări comemorative în întreaga entitate sârbă din Bosnia și Herțegovina. Joi seară, mulțimi de oameni s-au adunat în orașe și localități din Republika Srpska pentru a-i aduce un ultim omagiu celui pe care mulți sârbi îl consideră încă un erou național, în ciuda condamnării sale pe viață pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Mladic a murit la vârsta de 84 de ani în Centrul de Detenție al Națiunilor Unite de la Haga, punând capăt unei perioade lungi de detenție după sentința definitivă din 2021.

Evenimentele de comemorare au variat de la slujbe religioase solemne la marșuri stradale zgomotoase, evidențiind falia adâncă ce persistă în societatea bosniacă la trei decenii de la încheierea conflictului sângeros. În timp ce oficialii sârbi au participat la ceremonii religioase, în orașe precum Zvornik, sute de tineri au mărșăluit pe străzi, scandând numele generalului și purtând însemne militare, provocând reacții vehemente din partea supraviețuitorilor atrocităților din timpul războiului.

Participarea liderilor politici la slujbele de pomenire

În centrul administrativ al Republicii Srpska, Banja Luka, omagiile au fost conduse de cele mai înalte figuri politice ale entității. Milorad Dodik, președintele partidului de guvernământ Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD) și liderul de facto al sârbilor bosniaci, a fost prezent la Catedrala Hristos Mântuitorul. Alături de el s-a aflat și prim-ministrul Republicii Srpska, Savo Minic. Cei doi au aprins lumânări în memoria lui Mladic, într-un gest care subliniază refuzul elitei politice de la Banja Luka de a accepta verdictele tribunalelor internaționale.

La serviciul religios au participat, de asemenea, numeroși reprezentanți ai autorităților entității, membri ai organizațiilor de veterani și cetățeni obișnuiți. Milorad Dodik a ținut un discurs în care a lăudat acțiunile lui Mladic din timpul războiului, afirmând că acesta a demonstrat „cum să-ți aperi poporul” într-o perioadă pe care a descris-o ca fiind „instabilă și dificilă”. Dodik a criticat încercările internaționale de a impune o anumită narațiune istorică, declarând: „Unii vor ca acest popor [sârb] să nu-și amintească de el, dar oamenii au sentimente. Nu le poți interzice, nu poți șterge sentimentele”.

Marșuri și glorificare în Zvornik și alte orașe

În timp ce la Banja Luka tonul a fost unul mai degrabă religios, în estul Bosniei, la Zvornik, atmosfera a fost mult mai tensionată. Sute de persoane, printre care un număr mare de tineri care nu au trăit ororile războiului, au mărșăluit prin centrul orașului. Participanții au scandat numele lui Ratko Mladic și au purtat steaguri și simboluri asociate cu Armata Republicii Srpska (VRS), forța responsabilă pentru numeroase atrocități în anii '90. Imaginile apărute pe rețelele de socializare arată o mulțime entuziastă, ceea ce a ridicat semne de întrebare privind radicalizarea noilor generații.

Manifestări similare au avut loc și în alte localități precum Trebinje, Bijeljina, Prijedor, Srbac și Ilidza de Est. În Trebinje, foști membri ai armatei sârbe bosniace, familii ale soldaților căzuți și oficiali locali au aprins lumânări în fața monumentului dedicat apărătorilor orașului. În Bijeljina și Prijedor, veteranii de război s-au reunit pentru a-și exprima respectul față de fostul lor comandant, ignorând faptul că Prijedor a fost scena unora dintre cele mai grave crime de război, inclusiv existența lagărelor de detenție pentru non-sârbi.

Unitarea clasei politice sârbe în fața morții lui Mladic

Un aspect notabil al acestor evenimente a fost unitatea afișată de partidele de la putere și cele din opoziție. La Mănăstirea Sfântul Nicolae de pe Muntele Ozren, o slujbă de pomenire a reunit figuri politice care în mod normal se află în conflict deschis. Au fost prezenți primarul orașului Banja Luka, Drasko Stanivukovic, deputata Jelena Trivic și delegatul sârb în Casa Popoarelor, Zelimir Neskovic. De asemenea, a participat și Branko Blanusa, președintele Partidului Democrat Sârb (SDS), principala forță de opoziție.

Marinko Bozovic, șeful municipalității Ilidza de Est, a publicat un mesaj pe rețelele de socializare în care l-a numit pe Mladic „General” și i-a urat „pomenire veșnică și intrare în Împărăția Cerurilor”. Această aliniere a întregului spectru politic sârb în jurul figurii lui Mladic demonstrează că, în Republika Srpska, statutul său de „erou” rămâne neclintit, în ciuda probelor copleșitoare prezentate la Haga care au dus la condamnarea sa pentru masacrul de la Srebrenica și asediul orașului Sarajevo.

Reacții de condamnare și contextul legal

Reacțiile din partea comunității bosniace (musulmane) nu au întârziat să apară. Camil Durakovic, vicepreședintele Republicii Srpska și supraviețuitor al genocidului, a condamnat ferm manifestările din Zvornik. El a reamintit că Zvornik a fost locul unor persecuții și crime în masă împotriva bosniacilor. „Acesta este Zvornik – orașul unde câinii de război ai lui Mladic i-au executat ordinele. Acesta este orașul gropilor comune ale poporului meu. Acesta este orașul din care zeci de mii de bosniaci au fost expulzați”, a declarat Durakovic, vizibil afectat.

Durakovic a pus sub semnul întrebării eficiența instituțiilor statului, avertizând că glorificarea publică a criminalilor de război reprezintă „etapa finală a genocidului” – negarea și celebrarea făptuitorilor. În Bosnia și Herțegovina, glorificarea publică a criminalilor de război condamnați este interzisă prin Codul Penal. Această modificare a fost impusă în 2021 de fostul Înalt Reprezentant, Valentin Inzko, după ce autoritățile locale nu au reușit să adopte o legislație care să pedepsească negarea genocidului. Cu toate acestea, aplicarea legii rămâne problematică, iar evenimentele de joi demonstrează o sfidare deschisă a acestor norme legale.

Ratko Mladic a fost condamnat definitiv în 2021 de către mecanismul care a succedat Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII). Instanța a confirmat responsabilitatea sa pentru genocidul de la Srebrenica din 1995, unde peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani au fost uciși, precum și pentru persecuție, exterminare, deportare și terorizarea civililor în timpul asediului de 44 de luni asupra capitalei Sarajevo.