Proteste masive în Pristina după condamnarea liderilor UCK

Tensiunile au atins cote maxime în capitala Kosovo, Pristina, unde demonstrațiile împotriva verdictelor de vinovăție pronunțate împotriva fostului președinte Hashim Thaci și a altor trei lideri marcanți ai Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK) au continuat cu o intensitate sporită. Organizațiile de veterani de război și grupurile de studenți și-au unit forțele, sperând să extindă mișcarea de protest la nivel național și internațional, în contextul în care societatea kosovară percepe decizia instanței internaționale ca pe o nedreptate istorică.

Demonstrațiile din Pristina au reînceput joi, în jurul prânzului, după ce protestatarii au rămas pe străzi până la miezul nopții de miercuri, ziua în care judecătorii de la Haga au citit sentințele. Atmosfera este una de revoltă profundă, mulți cetățeni considerând că liderii care au luptat pentru independența țării împotriva regimului opresiv al lui Slobodan Milošević sunt acum transformați pe nedrept în criminali de război.

Coordonarea națională și mișcarea „Nu în numele meu”

Gazmend Syla, liderul adjunct al Organizației Veteranilor de Război ai UCK, a anunțat joi intenția de a consolida demonstrațiile prin înființarea unui „consiliu național de coordonare”. Acest organism ar urma să includă etnici albanezi din întreaga regiune a Balcanilor, precum și reprezentanți ai diasporei, pentru a oferi o voce unitară împotriva deciziilor de la Haga. Syla a subliniat că veteranii se vor alătura studenților care protestează deja în piața principală a capitalei.

Studenții au fost o prezență vocală, scandând „Duam drejtesi, jo politike” („Vrem dreptate, nu politică”). Aceștia s-au raliat noii mișcări intitulate „Not In My Name” (Nu în numele meu), creată ca reacție directă la formularea folosită de judecătorul președinte Charles Smith III. Acesta a anunțat verdictul de vinovăție precizând că decizia este luată „în numele poporului din Kosovo”, o afirmație care a provocat indignare în rândul populației locale, care nu se simte reprezentată de acest act de justiție.

Detaliile sentințelor și acuzațiile aduse liderilor UCK

Fostul președinte al Kosovo, Hashim Thaci, alături de foștii președinți ai parlamentului, Jakup Krasniqi și Kadri Veseli, și fostul deputat Rexhep Selimi, au primit pedepse grele cu închisoarea. Thaci și Krasniqi au fost condamnați la câte 25 de ani de detenție, în timp ce Veseli a primit 18 ani, iar Selimi 13 ani. Toți cei patru au fost găsiți responsabili pentru crime de război comise în perioada 1998-1999, în timpul conflictului sângeros cu forțele sârbe.

Instanța a stabilit că aceștia, în calitatea lor de oficiali de rang înalt ai UCK, au purtat responsabilitatea pentru acțiuni violente desfășurate sub comanda lor. Totuși, este important de notat că cei patru au fost achitați de acuzațiile de crime împotriva umanității, care includeau persecuția, întemnițarea, tortura, crima și disparițiile forțate. Judecătorii au motivat achitarea pentru aceste capete de acuzare specifice prin faptul că actele respective au fost comise după încheierea oficială a războiului din Kosovo, ieșind astfel de sub jurisdicția strictă a acestor încadrări pentru perioada vizată.

Reacții violente și apelul la instanțele superioare

Imediat după anunțarea verdictului, situația a degenerat în violențe stradale. În noaptea de miercuri, protestatari furioși au atacat cu pietre și petarde clădirea guvernului din Kosovo, precum și sediul EULEX, misiunea Uniunii Europene pentru statul de drept. Aceste atacuri reflectă frustrarea populației față de instituțiile internaționale și față de propriul guvern, acuzat de unii că nu a făcut suficient pentru a proteja eroii războiului de eliberare.

Nici la Haga situația nu a fost mai calmă. Mii de susținători ai acuzaților s-au adunat în fața tribunalului pentru a asculta verdictul. La auzul sentințelor, mulțimea a explodat de furie, iar poliția olandeză a fost nevoită să intervină în forță pentru a împiedica manifestanții să ia cu asalt clădirea instanței. Avocații celor patru lideri au anunțat deja că vor ataca decizia prin apel, susținând că procesul a fost unul motivat politic și că probele prezentate nu susțin severitatea pedepselor.

Contextul controversat al Camerelor Specializate

Camerele Specializate pentru Kosovo (KSC) reprezintă o instituție hibridă, parte a sistemului judiciar kosovar, dar cu sediul la Haga și personal internațional. Această structură a fost creată sub presiunea intensă a aliaților occidentali ai Kosovo, în special a Statelor Unite și a Uniunii Europene, pentru a investiga acuzațiile de crime de război aduse membrilor UCK.

În Kosovo, tribunalul este extrem de nepopular. Majoritatea populației vede activitatea acestuia ca pe o tentativă de a denigra „lupta dreaptă” a UCK împotriva opresiunii sârbe. Pentru mulți kosovari, UCK rămâne simbolul rezistenței și al salvării naționale, iar procesele de la Haga sunt percepute ca o echivalare morală nedreaptă între agresor (regimul de la Belgrad) și victimă (poporul kosovar care s-a apărat).