Satelitul NISAR dezvăluie un „colibri” în gheața Antarcticii

O colaborare istorică între Statele Unite și India în domeniul explorării spațiale a atins o etapă crucială. Începând cu data de 20 iulie 2026, publicul și comunitatea științifică internațională au primit acces la datele colectate de satelitul NISAR (NASA-ISRO Synthetic Aperture Radar). Această misiune, lansată pe 30 iulie 2025 de la Centrul Spațial Satish Dhawan din India, utilizează tehnologii radar avansate pentru a monitoriza suprafața terestră și masele de gheață cu o precizie fără precedent.

Echipele de cercetare din ambele țări au început publicarea fișierelor procesate provenite de la cele două instrumente radar principale ale satelitului: banda L și banda S. Aceste date sunt esențiale pentru urmărirea mișcărilor ghețarilor, monitorizarea schimbărilor în ecosisteme precum pădurile și zonele umede, și pentru îmbunătățirea răspunsului la dezastre naturale, inclusiv alunecări de teren și cutremure.

Fenomenul „Colibri” din Antarctica de Est

Una dintre cele mai captivante imagini publicate recent dezvăluie peisajul fracturat și arid al Antarcticii într-un detaliu uluitor. Printr-o coincidență vizuală remarcabilă, o anumită formațiune geografică seamănă perfect cu silueta unei păsări colibri. Din punct de vedere științific, imaginea reprezintă Nunatak Zaterjavshijsja, un vârf muntos din Antarctica de Est care străpunge stratul gros de gheață.

Acest munte acționează ca un obstacol în calea fluxului de gheață care se deplasează spre nord-est, către ocean. Pe măsură ce ghețarul trece pe lângă acest vârf muntos, topografia terenului creează tensiuni enorme în masa de gheață, provocând fracturi adânci cunoscute sub numele de crevase. În imaginile radar, aceste crevase apar ca linii verzi ascuțite, oferind cercetătorilor indicii vitale despre dinamica fluxului de gheață.

Seongsu Jeong, inginer de analiză a semnalului la Jet Propulsion Laboratory (JPL) al NASA, subliniază importanța acestor observații: „Este o imagine frumoasă, dar dincolo de estetică, oferă detalii bogate despre modul în care se mișcă ghețarul. Deoarece radarul poate vedea prin zăpadă și adânc în gheață, NISAR poate observa proprietăți fundamentale ale gheții antarctice care sunt invizibile în imaginile optice standard.”

Tehnologia radar: Dincolo de spectrul vizibil

Secretul detaliilor oferite de NISAR constă în modul în care instrumentele sale interacționează cu suprafața Pământului. Imaginea „colibriului” a fost generată folosind măsurători ale benzii L, colectate în timpul fazelor de testare din august 2025. Culorile din imagine nu sunt reprezentări vizuale directe, ci indică modul în care semnalele de microunde polarizate sunt reflectate de diferite tipuri de suprafețe.

NISAR transmite unde radar cu o polarizare orizontală. Modul în care aceste semnale se întorc la satelit — fie orizontal, vertical sau ambele — oferă indicii despre obiectul reflectat. Semnalele care revin cu polarizare orizontală (marcate cu magenta în imagini) indică suprafețe regulate, cum ar fi gheața netedă. În schimb, semnalele cu polarizare verticală (marcate cu verde) sugerează că undele au penetrat parțial zăpada sau s-au împrăștiat în unghiuri diferite după ce au lovit suprafețe neregulate, cum sunt pereții crevaselor. Această tehnică, numită „împrăștiere de volum”, permite vizualizarea structurilor ascunse sub stratul superficial de zăpadă.

O premieră mondială: Două benzi radar complementare

NISAR este prima misiune spațială independentă care utilizează simultan două sisteme radar: banda L și banda S. Cele două sisteme sunt complementare datorită lungimilor lor de undă diferite. Banda L, având o lungime de undă mai mare, are capacitatea de a trece prin coronamentul pădurilor pentru a cartografia solul de dedesubt. Pe de altă parte, banda S este ideală pentru observarea vegetației și a structurii frunzișului.

Echipa științifică indiană, operând de la Centrul de Aplicații Spațiale al ISRO din Ahmedabad, a început deja distribuirea datelor benzii S prin portalul Bhoonidhi. În paralel, partea americană a misiunii eliberează continuu produse calibrate pentru banda L prin intermediul Alaska Satellite Facility. Până la sfârșitul anului 2026, se estimează că toate datele colectate de la începutul operațiunilor științifice vor fi disponibile publicului.

Impactul global și volumul masiv de date

Capacitatea de monitorizare a satelitului NISAR este vastă, acoperind aproape toate suprafețele de uscat și gheață ale planetei de două ori la fiecare 12 zile. Aria sa de scanare se întinde de la câțiva grade de Polul Sud până la latitudinea de 77,5 grade nord, deasupra Cercului Arctic. Această frecvență ridicată de observare permite detectarea unor schimbări la nivelul solului de ordinul centimetrilor.

Volumul de date generat este colosal, ridicându-se la zeci de terabyți pe zi. Această cantitate imensă de informații va revoluționa modul în care înțelegem procesele geologice și climatice. De la monitorizarea tasării terenului în Mexico City până la analiza efectelor cutremurelor și alunecărilor de teren la nivel global, NISAR devine un instrument indispensabil pentru siguranța și sustenabilitatea planetei.

Proiectul este gestionat de JPL (Jet Propulsion Laboratory) pentru NASA, care a furnizat radarul în banda L și reflectorul antenei, în timp ce ISRO a furnizat platforma satelitului (bus-ul) și radarul în banda S. Antena reflector în formă de tambur a satelitului, cu un diametru de 12 metri, este cea mai mare antenă radar trimisă vreodată în spațiu de către NASA, subliniind ambiția și complexitatea tehnică a acestei misiuni.