Scandal în Muntenegru: Premierul Spajic, acuzat că este rezervist

O nouă criză politică la Podgorica: Acuzații de trădare și dublă loialitate

Scena politică din Muntenegru este zguduită de un nou scandal de proporții, după ce liderul opoziției, Milan Knezevic, a lansat acuzații grave la adresa prim-ministrului Milojko Spajic. Într-o conferință de presă tensionată susținută la Podgorica, Knezevic a prezentat o serie de documente care, susține el, demonstrează că actualul șef al guvernului muntenegrean a solicitat și a fost acceptat în rezerva militară a Republicii Serbia. Această dezvăluire vine într-un moment de maximă sensibilitate pentru micul stat balcanic, membru NATO și candidat la aderarea în Uniunea Europeană.

Knezevic, care conduce Partidul Popular Democrat (DNP) — o formațiune care a făcut parte până recent din majoritatea parlamentară și care menține legături strânse cu președintele sârb Aleksandar Vucic — a pus sub semnul întrebării integritatea premierului. Argumentul central al opoziției este unul de securitate națională: cum poate un cetățean care s-a pus la dispoziția forțelor armate ale unui alt stat (chiar dacă este un stat vecin și partener) să conducă guvernul unei țări membre NATO? Această dilemă pune presiune nu doar pe guvernul de la Podgorica, ci și pe relațiile diplomatice din regiune.

Documentele prezentate și suspiciunile privind autenticitatea lor

În cadrul întâlnirii cu jurnaliștii, Milan Knezevic a afișat trei documente distincte. Primul document ar data din 17 februarie 2023 și ar reprezenta cererea oficială a lui Milojko Spajic de a deveni membru al rezervei militare sârbe. Celelalte două documente ar confirma admiterea sa în structurile de rezervă ale armatei Serbiei și ar specifica obligația acestuia de a se prezenta la datorie în cazul unei mobilizări sau al unei solicitări oficiale din partea Belgradului.

Deși impactul mediatic a fost imediat, autenticitatea acestor acte nu a putut fi verificată din surse independente până la acest moment. Knezevic a susținut că documentele i-au fost furnizate de membri „dezamăgiți” ai mișcării „Europa Acum” (PES), partidul condus de Spajic. Liderul opoziției a acuzat premierul că a încălcat multiple legi naționale și că a indus în eroare opinia publică cu privire la statutul său militar și cetățenia sa, solicitând demisia imediată a acestuia pentru a proteja demnitatea instituției pe care o reprezintă.

Reacția premierului Spajic și contraatacul politic

Milojko Spajic nu a întârziat să răspundă, utilizând platforma X (fostul Twitter) pentru a respinge acuzațiile. Premierul a adoptat o poziție defensivă, dar ofensivă la adresa lui Knezevic, acuzându-l pe acesta că este o „marionetă” a Belgradului. Spajic a sugerat că liderul opoziției nu face altceva decât să execute ordinele „șefului său (in)formal”, referindu-se direct la președintele Serbiei, Aleksandar Vucic.

Conform premierului, acest scandal este o încercare deliberată de a destabiliza guvernul și de a încetini parcursul european al Muntenegrului. Spajic a descris situația ca fiind „tristă”, menționând că Knezevic, pe care îl considera în trecut un politician talentat din punct de vedere retoric, a ajuns să propage dezinformări pentru a servi interese străine. Această retorică subliniază falia adâncă din societatea muntenegreană între forțele pro-europene și cele care pledează pentru o relație mai strânsă, uneori subordonată, cu Serbia.

Contextul cetățeniei și precedentele electorale

Aceasta nu este prima dată când legăturile lui Spajic cu Serbia devin subiect de controversă politică. În februarie 2023, pe când Spajic încerca să candideze la alegerile prezidențiale, Comisia Electorală de Stat i-a respins candidatura. Motivul a fost descoperirea faptului că acesta deținea cetățenie sârbă și avea reședința stabilită în Serbia, ceea ce contravine legislației muntenegrene pentru funcția supremă în stat.

La acea vreme, Spajic a încercat să repare situația afirmând că a depus cererea de renunțare la cetățenia sârbă și că și-a anulat reședința în țara vecină. Totuși, prejudiciul de imagine a fost suficient de mare încât mișcarea „Europa Acum” să fie nevoită să îl înlocuiască în cursă cu Jakov Milatovic. Acesta din urmă a reușit să câștige alegerile, devenind președintele Muntenegrului, în timp ce Spajic a preluat ulterior conducerea guvernului după alegerile parlamentare. Reapariția acestor documente legate de rezerva militară sugerează că problemele legate de dubla apartenență a premierului sunt departe de a fi soluționate.

Implicații internaționale și presiunea asupra NATO

Muntenegru a aderat la NATO în 2017, o mișcare care a fost puternic contestată de forțele pro-sârbe și pro-ruse din țară la acea vreme. Acuzația că un premier al unui stat membru NATO ar putea fi, în același timp, subordonat ierarhiei militare a unui stat non-NATO (și care menține o politică de neutralitate militară cu înclinații spre est) este extrem de gravă. Knezevic a făcut apel direct la președintele Jakov Milatovic și la ambasadorul Uniunii Europene la Podgorica, Johan Sattler, cerându-le să intervină și să clarifice această situație.

Până la momentul publicării acestor informații, oficialii de la Belgrad nu au oferit nicio reacție oficială. Tăcerea Serbiei ar putea fi interpretată în diverse moduri, însă cert este că relațiile dintre Podgorica și Belgrad rămân tensionate, oscilând între cooperare economică necesară și suspiciuni de ingerință politică. Pentru cetățenii muntenegreni, acest scandal reprezintă încă un capitol dintr-o luptă politică internă epuizantă, care pune în balanță identitatea națională și viitorul european al țării.