Scandal politic în Polonia: Trump ar fi încercat să schimbe guvernul

O întâlnire de la Casa Albă, care nu a fost dezvăluită anterior, a stârnit controverse majore în Polonia, în urma unor rapoarte conform cărora președintele american Donald Trump l-ar fi încurajat pe vicepremierul și ministrul apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, să abandoneze coaliția premierului Donald Tusk. Scopul acestei manevre ar fi fost unirea forțelor cu opoziția de dreapta pentru a forma un nou guvern.

Kosiniak-Kamysz conduce Partidul Popular Polonez (PSL), un partener minor de coaliție a cărui plecare ar costa guvernul Tusk majoritatea parlamentară. Între timp, Trump a cultivat legături strânse cu președintele Karol Nawrocki, pe care l-a susținut în campania prezidențială și care este aliniat politic cu partidul de opoziție Lege și Dreptate (PiS).

Acuzații de ingerință și reacții la nivel înalt

Potrivit jurnalistei Dominika Wielowieyska, care a prezentat povestea la postul TOK FM, Trump ar fi sugerat în cadrul unei întâlniri din luna martie ca liderul PSL să formeze un guvern cu PiS, promițând sprijin total din partea Statelor Unite. Întâlnirea ar fi fost aranjată cu ajutorul politicianului PiS Adam Bielan și al consilierului prezidențial Nikodem Rachon. Deși acuzația se bazează pe surse anonime și rămâne neverificată oficial, reacțiile politice ulterioare par să îi confere o anumită credibilitate.

Premierul Donald Tusk a confirmat că vicepremierul său l-a informat imediat după discuție. „Este o conversație prea interesantă pentru a fi discutată public. Bazele militare nu au fost subiectul. Într-o zi, istoria va afla adevărul”, a declarat Tusk, adăugând că discuția a vizat situația politică internă a Poloniei. Ministrul de externe, Radoslaw Sikorski, a ridicat semne de întrebare cu privire la lipsa unei înregistrări oficiale a întâlnirii, sugerând că aceasta ar putea fi o dovadă a încercării de implicare a unui stat străin în politica internă.

Violențe școlare fără precedent în Polonia

În paralel cu tensiunile politice, Polonia se confruntă cu o criză de securitate internă după două atacuri cu cuțitul în școli din nord-estul țării, soldate cu un mort și 11 răniți. Un fost elev de 15 ani a intrat într-o școală primară din Leszczydol-Nowiny, înjunghiind trei membri ai personalului. O îngrijitoare de 37 de ani a murit în urma rănilor. Cu doar o zi înainte, un tânăr de 19 ani a atacat elevi la o școală profesională din Ostroleka.

Premierul Tusk a convocat o întâlnire de urgență a miniștrilor și oficialilor din domeniul securității, solicitând patrule de poliție sporite în jurul școlilor. Autoritățile investighează dacă atacurile sunt legate de o „provocare” online (challenge), având în vedere că atacatorul de 15 ani purta o cameră montată pe cască pentru a filma agresiunea. Comisarul pentru drepturile copiilor, Monika Horna-Cieslak, a avertizat că agresivitatea normalizată în mediul online și comportamentul adulților contribuie la acest climat de violență extremă în rândul tinerilor.

Ungaria introduce taxa pe avere și visează la Olimpiadă

În Ungaria, premierul Peter Magyar a anunțat introducerea unei taxe speciale pe avere pentru persoanele ale căror active depășesc 1 miliard de forinți (aproximativ 2,7 milioane de euro). Această măsură, care ar urma să intre în vigoare din august 2027, vizează aproximativ 15.000 de persoane și include proprietăți imobiliare, acțiuni și economii bancare. Pentru averile ce depășesc 100 de miliarde de forinți, cota de impozitare va fi de 1,5%.

Totodată, Budapesta își manifestă interesul pentru găzduirea Jocurilor Olimpice din 2036. Spre deosebire de încercările anterioare ale guvernului Orban, actuala administrație susține că infrastructura sportivă este deja construită în mare parte, ceea ce ar face proiectul fezabil fără investiții masive. Sondajele arată că 64% dintre maghiari susțin acum ideea, o creștere semnificativă față de anii precedenți.

Președintele Cehiei, criticat pentru vacanță în timpul alegerilor

Președintele ceh Petr Pavel se confruntă cu critici dure după ce a ales să plece în vacanță în străinătate chiar în timpul alegerilor municipale și senatoriale parțiale. Absența sa de la vot a fost catalogată drept o „eroare de programare” de către biroul său, însă analiștii politici și politicienii din tot spectrul consideră gestul o gafă politică majoră. Criticii îl acuză pe Pavel de standarde duble, având în vedere că acesta a promovat constant importanța participării la vot.

Probleme bugetare în Slovacia și monumente controversate

În Slovacia, guvernul condus de Robert Fico se luptă cu un deficit bugetar care refuză să scadă, estimat la 4,9% din PIB pentru anul viitor. Opoziția a contestat bugetul la Curtea Constituțională, susținând că guvernul era obligat să prezinte un buget echilibrat conform regulilor „frânei datoriilor”.

Simultan, o controversă istorică a izbucnit după ce o statuie a mareșalului sovietic Ivan Konev a fost dezvelită în estul Slovaciei. Monumentul, similar cu unul eliminat din Praga acum șase ani, a fost inaugurat în prezența ambasadorului Rusiei. Konev este o figură polarizantă: deși a contribuit la înfrângerea Germaniei naziste, el a condus și reprimarea revoltei maghiare din 1956 și a fost implicat în pregătirea invaziei Cehoslovaciei din 1968.