Serbia: Modificări legislative controversate în educație

Guvernul Serbiei a declanșat un val de critici după ce a prezentat o serie de modificări legislative menite, oficial, să „protejeze” instituțiile de învățământ împotriva „utilizării abuzive”. Totuși, vocile critice din sistemul de educație și societatea civilă avertizează că aceste măsuri reprezintă o încercare directă de a exercita un control autoritar asupra unui sector care a devenit un pilon central al protestelor anti-guvernamentale din ultimii ani.

Contextul acestor schimbări este unul tensionat, marcat de peste 18 luni de confruntări deschise între puterea politică de la Belgrad și mediul academic, de la școli secundare până la universități. Momentul ales pentru lansarea dezbaterii publice – perioada vacanței de vară – este văzut de sindicate ca o strategie deliberată de a minimiza rezistența și de a trece legile fără o opoziție solidă.

O dezbatere publică sub semnul întrebării

Ana Dimitrijević, președinta Forumului Gimnaziilor din Belgrad, organizație care reprezintă angajații din liceele teoretice ale capitalei sârbe, a participat la sesiunea de „dezbatere publică” organizată de Ministerul Educației pe 5 august. Ea relatează că oficialii ministeriali au încercat să minimalizeze impactul schimbărilor, descriindu-le drept simple ajustări „cosmetice”.

„Ne-au subestimat inteligența explicându-ne lucruri de bază pe care le știm cu toții și s-au prefăcut că nu înțeleg de ce se face atâta tam-tam, susținând că amendamentele nu sunt importante”, a declarat Dimitrijević pentru BIRN (Balkan Investigative Reporting Network). Atunci când reprezentanții profesorilor au solicitat definiții precise pentru noii termeni introduși în Legea privind Fundamentele Sistemului de Educație, răspunsul oficialilor a fost evaziv, susținând că sensul acestora „se subînțelege”. În limbaj juridic, însă, lipsa de precizie lasă loc interpretărilor abuzive din partea autorităților.

Controlul asupra licențelor și libertății de exprimare

Una dintre cele mai îngrijorătoare prevederi ale noilor amendamente vizează extinderea motivelor pentru care licențele de predare ale profesorilor pot fi revocate. În prezent, cadrul legal este destul de strict, însă noile propuneri ar putea permite sancționarea cadrelor didactice pentru activități care nu au legătură directă cu actul pedagogic, dar care sunt considerate „nepotrivite” de către minister. Aceasta este văzută ca o sabie a lui Damocles deasupra capetelor profesorilor care aleg să se alăture protestelor de stradă sau care își exprimă public dezacordul față de politicile guvernamentale.

Sistemul de educație din Serbia a fost extrem de activ în ultimul an. Profesorii nu au luptat doar pentru salarii mai bune, ci și pentru siguranța în școli și împotriva corupției. Prin aceste modificări, guvernul pare să încerce să „curețe” sistemul de elementele vocale, folosind amenințarea pierderii dreptului de a profesa ca instrument de presiune politică.

Limitarea dreptului de adunare pentru elevi

Amendamentele nu îi vizează doar pe adulți, ci și pe elevi. Propunerile includ restricții privind dreptul de adunare al copiilor în incinta școlilor. În contextul în care elevii de liceu au fost extrem de activi în blocadele și protestele recente, această măsură este interpretată ca o încercare de a preveni organizarea tinerilor.

Restricționarea spațiului de manifestare în școli limitează capacitatea elevilor de a lua atitudine împotriva nedreptăților sociale. Criticii susțin că școala ar trebui să fie un loc unde se învață democrația și spiritul civic, nu un spațiu de supraveghere și cenzură. Prin reducerea posibilităților de asociere, ministerul riscă să transforme instituțiile de învățământ în medii sterile, unde gândirea critică este descurajată dacă aceasta contravine liniei oficiale a statului.

Marginalizarea părinților în procesul decizional

O altă direcție a reformei propuse este reducerea participării părinților în sistemul de educație. Consiliile de părinți, care până acum aveau un cuvânt de spus în gestionarea școlilor și în monitorizarea calității actului educațional, ar putea vedea rolul lor diminuat. Această centralizare a puterii către directori numiți politic și către minister elimină un strat esențial de control democratic și transparență.

Această tendință de a exclude comunitatea din procesul decizional este o caracteristică a regimului actual de la Belgrad, care tinde să centralizeze controlul în toate instituțiile publice. Pentru părinți, acest lucru înseamnă o capacitate mai mică de a interveni atunci când observă nereguli sau când siguranța copiilor lor este pusă în pericol de decizii administrative deficitare.

Contextul protestelor și presiunea asupra sindicatelor

Pentru a înțelege de ce aceste schimbări sunt atât de controversate, trebuie privit contextul ultimilor ani. În martie 2025, investigațiile jurnalistice au scos la iveală scheme prin care organizații „fantomă” aspirau fonduri publice destinate educației. În februarie 2025, profesorii sârbi au intrat în grevă nu doar pentru propriile drepturi, ci și în sprijinul studenților care erau amenințați de autorități.

În decembrie 2024, blocadele studențești au paralizat părți din Serbia, beneficiind de sprijinul sindicatelor din învățământ. Această solidaritate între generații a speriat puterea politică, care acum încearcă să fragmenteze această unitate prin legi care să pedepsească participarea la astfel de acțiuni. Ministerul Educației susține că vrea să „depolitizeze” școlile, dar sindicatele afirmă că, dimpotrivă, aceste legi sunt instrumentul suprem de politizare, forțând conformismul total.