Serbia reactivează autoritatea media după presiunile UE

După o perioadă prelungită de incertitudine și numeroase rapoarte critice venite de la Bruxelles, Serbia a făcut un prim pas spre normalizarea peisajului său mediatic. Consiliul Autorității de Reglementare pentru Media Electronică (REM) a reușit să organizeze luni prima sa sesiune constitutivă. Această mișcare vine la aproximativ 18 luni după ce mandatul precedentului consiliu a expirat în noiembrie 2024, lăsând piața audiovizualului sârb fără un arbitru funcțional într-o perioadă marcată de tensiuni politice și reforme legislative necesare aderării la Uniunea Europeană.

Deși sesiunea a avut loc, procesul nu a fost lipsit de obstacole. Consiliul nu a reușit să își aleagă un președinte în cadrul primei întâlniri, iar componența sa rămâne incompletă, cel de-al nouălea membru nefiind încă desemnat. Această situație reflectă dificultățile structurale cu care se confruntă instituțiile democratice din Serbia, în contextul în care independența presei rămâne un subiect sensibil în negocierile de aderare.

Un blocaj instituțional de lungă durată

Criza de la REM a început oficial în noiembrie 2024, când mandatele membrilor vechiului consiliu au expirat fără ca Parlamentul de la Belgrad să numească succesori în timp util. Procesul de selecție care a urmat a fost umbrit de acuzații grave de nereguli și de o lipsă de transparență care a atras atenția observatorilor internaționali. Stabilirea unui consiliu REM complet operațional a fost una dintre cerințele cheie ale Uniunii Europene pentru Serbia, fiind inclusă în obligațiile privind statul de drept (Capitolul 23 și 24 din procesul de aderare).

În noiembrie 2025, opt membri ai noului consiliu au fost în cele din urmă aleși de către Parlament. Totuși, majoritatea guvernamentală a refuzat să voteze pentru cel de-al nouălea membru, care, conform legii, trebuie să provină din rândul reprezentanților minorităților naționale. Această omisiune a fost interpretată de opoziție și de societatea civilă ca o încercare de sabotaj politic, menită să prevină alegerea unui candidat care nu ar fi fost pe placul puterii.

Demisii, interpretări juridice și reveniri

Situația s-a tensionat și mai mult în decembrie anul trecut, când patru dintre membrii nou aleși și-au prezentat demisiile în semn de protest față de blocarea numirii celui de-al nouălea coleg. Aceștia au susținut că majoritatea parlamentară a blocat procesul deoarece candidatul preferat al puterii nu avea șanse de câștig. Timp de câteva luni, REM a rămas într-o stare de paralizie totală, incapabil să ia decizii legale sau să monitorizeze piața media.

Deblocarea a venit abia în iulie 2026, printr-o manevră legislativă neașteptată. Parlamentul Serbiei a adoptat o interpretare oficială a Legii privind Media Electronică, prin care s-a stabilit că demisiile depuse anterior de cei patru membri nu au avut efect juridic. În urma acestei clarificări, cei patru membri au acceptat să își preia mandatele, permițând astfel constituirea cvorumului necesar pentru prima ședință oficială a Consiliului.

Eșecul alegerii unei conduceri și interimatul

Prima sesiune a noului Consiliu REM a scos la iveală diviziunile interne profunde. Pentru funcția de președinte au fost propuși doi candidați: Mileva Malesic și Milos Garic. Rezultatul votului a fost un egal perfect, niciunul dintre cei doi neobținând majoritatea necesară. Interesant este că Mileva Malesic s-a numărat printre membrii care demisionaseră inițial în decembrie 2025, revenirea ei în cursă fiind un semnal al complexității jocurilor de culise.

Dubravka Valic Nedeljkovic, cel mai în vârstă membru al consiliului, a prezidat ședința și va continua să asigure interimatul până la atingerea unui consens. Ea a subliniat că alegerea unui președinte este o prioritate absolută, deoarece fără o conducere stabilă, Consiliul nu poate începe să abordeze problemele critice care s-au acumulat în ultimul an și jumătate. Consultările vor continua în zilele următoare pentru a încerca deblocarea acestui nou impas.

Presiunea constantă a Uniunii Europene

Reactivarea REM nu este doar o problemă internă, ci o condiție sine qua non pentru parcursul european al Serbiei. În cel mai recent Raport privind Statul de Drept, publicat de Comisia Europeană în iulie, se menționa explicit că piața audiovizuală din Serbia se confruntă cu provocări serioase din cauza absenței unui organism de decizie funcțional. Lipsa reglementării a dus la o serie de anomalii grave pe piața media.

Printre problemele semnalate de Comisie se numără întârzierea nejustificată a licitației pentru al cincilea canal cu frecvență națională, proces lansat încă din 2022 și rămas în suspensie. De asemenea, s-a observat că anumite posturi de televiziune au început să emită prin cablu pe rețeaua Telekom Srbija fără a deține licențele necesare. Mai mult, aceste entități au beneficiat de finanțare publică, iar oficiali guvernamentali au apărut constant în emisiunile lor, încălcând principiile echidistanței și ale competiției loiale.

Provocările viitoare pentru libertatea presei

Odată ce va deveni pe deplin operațional, noul Consiliu REM va trebui să demonstreze că poate acționa independent de influențele politice. Societatea civilă și organizațiile internaționale de monitorizare a presei, precum Balkan Media Watch, urmăresc îndeaproape dacă autoritatea va avea curajul să sancționeze derapajele posturilor pro-guvernamentale și să asigure un acces echitabil la resursele de emisie. Într-o țară unde controlul asupra spațiului informațional este considerat vital pentru menținerea puterii, rolul REM devine unul central pentru sănătatea democrației sârbe.