SUA, acuzate că au presat aliații să se retragă de la o conferință despre dezinformare. Ambasada din București, printre destinatarii instrucțiunilor

Miza depășește participarea la o conferință. Disputa privește libertatea de a examina comportamentul unui aliat folosind concepte aplicate, de regulă, adversarilor. Washingtonul contestă asocierea cu operațiunile informaționale ale Rusiei și Chinei. Criticii intervenției americane consideră însă că presiunile diplomatice limitează tocmai dezbaterea despre ingerință. Retragerea sprijinului instituțional și absența de la eveniment trebuie, de asemenea, privite separat.

Instrucțiunile diplomatice ar fi vizat inclusiv Bucureștiul

Conferința de la Vilnius a adus în discuție posibilitatea ca Statele Unite să reprezinte o amenințare prin manipulare informațională. Organizatorul, EU DisinfoLab, este o organizație non-profit finanțată de Uniunea Europeană, potrivit Mediafax.

Gândul și Biziday relatează că Politico a consultat o telegramă diplomatică prin care Departamentul de Stat transmitea instrucțiuni ambasadelor americane. Printre destinatari figurau misiunile din România, Franța, Norvegia și Polonia. Diplomații ar fi trebuit să comunice verbal nemulțumirile Washingtonului, fără o notificare scrisă.

Instrucțiunile ar fi inclus și evaluarea poziției guvernelor respective: acceptau acestea descrierea SUA drept actor de manipulare și ingerință informațională străină, denumită FIMI?

Există o diferență de accent între relatări. Biziday prezintă instrucțiunile ca solicitări adresate guvernelor de a nu participa. Gândul precizează că numai unele dintre țările contactate ar fi primit cererea de reconsiderare a participării.

Această distincție contează pentru România. Menționarea ambasadei din București printre destinatarii telegramei nu echivalează cu demonstrarea unei retrageri românești. Potrivit Gândul, care citează Politico, România, Norvegia și Polonia figurau în continuare în agenda conferinței.

Biziday relatează că Raed Arafat a participat la un alt panel al evenimentului. Publicația o menționează și pe Laura Ștefan, de la Expert Forum, printre participanții la dezbateri.

Retragerea siglelor arată distanțarea instituțională, nu anularea dezbaterii

Canada și Lituania au renunțat la susținerea publică a conferinței după contacte cu oficiali americani. Serviciul European de Acțiune Externă, structura diplomatică a UE, s-a retras la rândul său din prezentarea oficială a evenimentului.

Biziday precizează că, luni, Canada și Lituania le-au cerut organizatorilor să elimine siglele ministerelor lor din materialele conferinței. Serviciul European de Acțiune Externă a urmat aceeași cale, potrivit publicației.

Franța a avut o reacție diferită. Relatările Gândul și Biziday arată că Parisul nu s-a retras, deși oficialii americani contactaseră Ministerul francez de Externe.

Pentru Lituania, Mediafax prezintă și explicația unui oficial american, oferită publicației Rapporteur. Acesta susține că partea lituaniană ar fi contestat panelul și ar fi cerut concentrarea discuțiilor asupra amenințărilor rusești.

Tabloul nu indică, așadar, o reacție uniformă a aliaților. Unele instituții și-au retras asocierea publică, în timp ce Franța și-a menținut participarea. Conferința a inclus în continuare dezbateri, conform relatării Biziday.

Diferența este relevantă pentru efectul presupuselor presiuni. Renunțarea la o siglă exprimă distanțare instituțională. Ea nu trebuie confundată automat cu retragerea tuturor participanților sau cu oprirea discuțiilor.

Washingtonul respinge comparația cu adversarii săi

Nemulțumirea americană vizează în primul rând folosirea conceptului FIMI în legătură cu Statele Unite. În terminologia europeană, acesta descrie comportamente coordonate și înșelătoare asociate intereselor unor state străine, explică Mediafax.

Activitatea UE din acest domeniu s-a concentrat mai ales asupra operațiunilor atribuite Rusiei și Chinei, potrivit aceleiași publicații. Aplicarea conceptului unui aliat mută disputa de la analiza comportamentelor la relația politică dintre parteneri.

Biziday identifică panelul care a provocat nemulțumirea: „SUA ca amenințare FIMI: recunoaștere, adaptare, ripostă”. Potrivit publicației, doi cercetători americani și un fost oficial CIA au intervenit în cadrul acestei sesiuni.

O altă dezbatere a abordat presiunile guvernului american asupra comunității care combate dezinformarea. Biziday relatează că experții juridici au discutat acolo despre interdicțiile americane de călătorie împotriva unor personalități europene.

În răspunsul prezentat de Biziday, Departamentul de Stat a refuzat să detalieze conversațiile diplomatice. Instituția a susținut însă că etichetarea SUA ca amenințare FIMI afectează obiectivele comune ale aliaților.

Tot Biziday relatează că Washingtonul consideră asocierea cu Rusia și China o „echivalență falsă”. Argumentul american este că această comparație ar estompa amploarea și natura interferențelor celor două state în democrațiile occidentale.

Eurodeputații se împart între apărarea dezbaterii și prioritatea amenințării ruse

Reacțiile din Parlamentul European arată două interpretări ale episodului. Pentru unii eurodeputați, problema centrală este presiunea asupra unei dezbateri independente. Pentru alții, riscul constă în tratarea unui aliat asemenea adversarilor.

Mediafax relatează că Alexandra Geese, eurodeputată germană din grupul Verzilor, a calificat presupusa intervenție americană drept „ingerință străină”. În declarația pentru Rapporteur, ea a respins ideea că presiunile pentru retragerea sprijinului ar reprezenta un demers diplomatic legitim.

Chloé Ridel, eurodeputată franceză din grupul Socialiștilor și Democraților, a criticat cedarea în fața Washingtonului, potrivit Mediafax. Arash Saeidi, eurodeputat francez din grupul Stângii, a contestat consecvența Comisiei Europene în apărarea suveranității și combaterea ingerințelor, relatează aceeași publicație.

Tomas Tobé, vicepreședinte al Partidului Popular European, a susținut o altă prioritate. Potrivit Mediafax, el consideră că UE trebuie să-și concentreze atenția asupra Rusiei și a altor state ostile.

Rihards Kols, eurodeputat leton din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a formulat o poziție mai nuanțată, prezentată de Mediafax. El înțelege obiecțiile unui aliat față de o descriere considerată nedreaptă, dar cere dovezi pentru acuzațiile de manipulare.

Kols susține totodată libertatea unei conferințe neguvernamentale de a aborda subiecte incomode pentru aliați. Această poziție separă două chestiuni: temeinicia acuzațiilor și dreptul de a le discuta. Contestarea unei etichete nu rezolvă automat întrebarea privind legitimitatea presiunilor asupra organizatorilor și susținătorilor.

Ce urmărim mai departe

• Poziția autorităților române: eventualele clarificări despre contactele cu ambasada SUA și despre solicitările privind participarea la conferința din Vilnius.
• Explicațiile instituțiilor retrase: motivele pentru care Canada, Lituania și Serviciul European de Acțiune Externă au renunțat la susținerea publică.
• Delimitarea conceptului FIMI: argumentele și dovezile invocate în disputa privind aplicarea acestuia Statelor Unite, distinct de reacțiile diplomatice provocate de conferință.

Surse

• Mediafax
• Gândul