Trump analizează demiterea lui Kimberly Guilfoyle. Acuzațiile privind gazele, banii și România, contestate de avocați

Dincolo de eventuala demitere, miza este delimitarea dintre reprezentarea diplomatică, promovarea afacerilor și interesele financiare personale. Cazul cuprinde acuzații distincte, de la accesul unui lobbyist la întâlniri oficiale până la presupuse promisiuni de influență. Acestea trebuie separate de decizia politică privind păstrarea ambasadoarei în funcție.

Trump discută demiterea, iar presiunea ajunge la Departamentul de Stat

Întrebat dacă analizează îndepărtarea ambasadoarei, Donald Trump a răspuns: „Ei bine, analizăm acest lucru. Da, nu suntem mulțumiți”. Mediafax reproduce declarația, citând CNBC. Răspunsul exprimă nemulțumirea președintelui și confirmă că demiterea reprezintă o opțiune, nu o decizie deja anunțată.

G4Media relatează, citând The Guardian, că și secretarul de stat Marco Rubio ia în calcul această măsură. Un oficial american de rang înalt, care a vorbit anonim cu publicația britanică, i-a descris pe cei doi drept „extrem de furioși”.

Potrivit aceleiași relatări, oficialul anticipa o decizie în săptămâna respectivă, după sărbătoarea federală de luni. Estimarea aparține însă interlocutorului anonim, nu unui calendar comunicat public de administrație.

G4Media scrie că Rubio o apărase pe Guilfoyle după primul articol din The Wall Street Journal. Ulterior, secretarul de stat a refuzat să comenteze public acuzațiile tot mai numeroase.

Separat, un al doilea oficial american a declarat pentru The Guardian că inspectorul general al Departamentului de Stat analizează acuzațiile, transmite G4Media. O asemenea examinare nu echivalează automat cu deschiderea unei investigații formale.

Conform G4Media, democrații Gregory Meeks, Jeanne Shaheen și Robert Garcia au cerut deja investigarea ambasadoarei. Departamentul de Stat a refuzat să comenteze posibilitatea unei investigații a inspectorului general.

Contractele pentru gaze aduc în discuție accesul unui lobbyist

O parte centrală a controversei privește eforturile lui Guilfoyle de a promova achiziții de gaze naturale americane în Europa de Est. Valoarea acordurilor urmărite ajungea la miliarde de dolari, potrivit Mediafax, care citează The Wall Street Journal.

Mediafax plasează publicarea articolului despre aceste demersuri pe 25 septembrie. Conform relatării, ambasadoarea le-ar fi recomandat interlocutorilor să lucreze cu Aktor Group, o companie grecească de construcții intrată recent în sectorul gazelor.

Tot Mediafax relatează că Aktor încheiase un parteneriat cu o societate energetică grecească susținută de stat. Colaborarea viza importuri de gaze naturale lichefiate din Statele Unite.

Relatările Mediafax și G4Media descriu și participarea unui lobbyist al Aktor la întâlniri diplomatice. Mediafax îl identifică drept Christos Marafatsos și menționează deplasările sale frecvente alături de ambasadoare, potrivit The Wall Street Journal.

El ar fi participat atât la întâlniri de la reședința oficială a diplomatei, cât și la reuniuni cu reprezentanți guvernamentali din regiune. Mediafax arată că ziarul american a calificat această prezență privată drept extrem de neobișnuită.

Problema ridicată de aceste relatări privește diferența dintre susținerea exporturilor americane și favorizarea unui anumit intermediar comercial. Accesul lobbyistului la discuții oficiale reprezintă, astfel, o chestiune distinctă de obiectivul vânzării gazelor.

Referirea la România rămâne o afirmație atribuită ambasadoarei

Controversa are și o dimensiune românească. G4Media relatează, citând The Wall Street Journal, că Guilfoyle l-ar fi amenințat pe ministrul grec al Energiei cu posibilitatea răsturnării guvernului.

În această relatare, ambasadoarea ar fi invocat România drept exemplu al influenței americane. G4Media leagă presupusa afirmație de căderea guvernului Bolojan.

Aceeași publicație prezintă și relatarea despre o recepție la care Guilfoyle le-ar fi spus invitaților că SUA ar putea submina guvernul grec. Comparația invocată ar fi vizat, din nou, România.

Distincția este esențială: relatarea privește ceea ce ambasadoarea ar fi susținut, nu demonstrarea unei intervenții americane în schimbarea guvernului român. O presupusă laudă sau amenințare nu confirmă, prin ea însăși, evenimentul invocat.

Pentru evaluarea conduitei diplomatice, întrebarea privește folosirea unei asemenea afirmații în relația cu oficialii țării gazdă. Pentru România, acuzația despre o intervenție efectivă rămâne separată de relatarea conversației.

Avocații opun acuzației de influență un litigiu pentru onorarii

Un alt episod privește o presupusă solicitare financiară înaintea audierii pentru confirmare. Potrivit G4Media, The Wall Street Journal a relatat că Guilfoyle ar fi cerut unui donator să achite o factură de card de 100.000 de dolari.

În schimb, aceasta i-ar fi promis acces la oficiali ai administrației. Este acuzația prezentată de publicația americană, nu o constatare judiciară.

Într-un articol separat, G4Media prezintă apărarea formulată de avocații David M. Schwartz și Jesse Binnall, citând tovima.gr. Reprezentanții juridici susțin că omul de afaceri și politicianul Eric Deters încearcă să transforme un litigiu contractual într-o acuzație de ilegalitate.

Potrivit avocaților, Deters îi datorează lui Guilfoyle aproximativ 150.000 de dolari pentru conferințe și consultanță. Ei plasează serviciile în 2024 și la începutul anului 2025, înaintea activității diplomatice.

Cele două sume descriu lucruri diferite. Relatarea despre presupusa solicitare indică o factură de 100.000 de dolari, în timp ce apărarea invocă datorii restante de aproximativ 150.000 de dolari.

Conform declarației juridice reproduse de G4Media, un acord semnat la 20 mai 2024 prevedea un onorariu fix de 200.000 de dolari. Termenul de plată era 31 mai 2024. Avocații afirmă că Deters a făcut ulterior transferuri neregulate, fără să achite integral obligațiile.

Apărarea susține că solicitarea banilor urmărea recuperarea unor creanțe, nu vânzarea accesului politic. Tot avocații afirmă că Guilfoyle a renunțat la activitățile profesionale private odată cu intrarea în serviciul public.

Ei contestă și acuzațiile privind deplasările, susținând că zborurile au respectat normele de conduită și instrucțiunile Departamentului de Stat, relatează G4Media. Reprezentanții juridici au anunțat acțiuni legale pentru recuperarea datoriei și apărarea drepturilor ambasadoarei.

Ce urmărim mai departe

• Decizia privind mandatul: dacă Donald Trump și Marco Rubio vor anunța demiterea sau menținerea lui Guilfoyle la Atena.
• Examinarea instituțională: dacă inspectorul general al Departamentului de Stat va deschide o investigație formală asupra acuzațiilor.
• Disputa financiară: dacă avocații vor iniția acțiunile anunțate și ce documente contractuale vor prezenta.
• Întâlnirile diplomatice: eventualele clarificări despre participarea lobbyistului Aktor și afirmațiile atribuite ambasadoarei privind România.

Surse

• Mediafax
• G4Media