Turcia, somată să oprească cenzura drastică a internetului

Situația libertății de exprimare în mediul online din Turcia a atins un punct critic, determinând o reacție fermă din partea comunității internaționale. Douăzeci și una de organizații pentru drepturile omului și libertatea presei, printre care se numără Balkan Investigative Reporting Network (BIRN), ARTICLE 19 și Human Rights Watch, au emis o declarație comună prin care condamnă escaladarea cenzurii internetului în această țară. Apelul vizează atât guvernul de la Ankara, cât și marile companii de tehnologie care administrează rețelele de socializare, acuzate că devin complici la suprimarea vocilor critice.

Un val fără precedent de restricții digitale

Conform datelor furnizate de Asociația pentru Libertatea de Exprimare (IFOD), luna septembrie 2026 a marcat o intensificare alarmantă a măsurilor represive. Autoritățile turce au emis ordine de blocare pentru cel puțin 1.270 de conturi de pe platforma X (fostul Twitter), care însumau o audiență combinată de peste 35 de milioane de urmăritori. Ceea ce îngrijorează cel mai mult organizațiile semnatare este rata de conformare a platformelor sociale. X a dat curs la aproximativ 90% din aceste solicitări, restricționând accesul utilizatorilor din Turcia la conținutul vizat.

Această campanie de cenzură nu este una aleatorie, ci pare să țintească în mod specific pilonii societății civile. Printre conturile blocate se numără jurnaliști de investigație, academicieni, organizații care militează pentru drepturile comunității LGBTQ+, grupuri pentru drepturile femeilor și instituții media independente. Această acțiune sistemică este văzută ca o încercare de a izola cetățenii turci de surse alternative de informație, într-un climat politic tot mai tensionat.

Cazul T24 și protejarea „valorilor familiei”

Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri menționate în declarația comună este cel al publicației independente T24. Contul de X al acestei instituții media, care beneficia de o bază de 1,9 milioane de urmăritori, a fost blocat în urma unei decizii judecătorești controversate. Instanța a invocat 118 articole care, în opinia judecătorilor, ar submina structura familiei turcești și ar afecta negativ dezvoltarea tinerilor prin abordarea unor teme legate de orientarea sexuală și identitatea de gen.

Organizațiile semnatare subliniază că ordinul judecătoresc nu a oferit nicio explicație validă cu privire la necesitatea sau proporționalitatea blocării întregului site sau a contului de social media. Această abordare de tip „totul sau nimic” este considerată o încălcare gravă a standardelor internaționale privind drepturile omului, care stipulează că orice restricție asupra libertății de exprimare trebuie să fie specifică, necesară într-o societate democratică și proporțională cu scopul urmărit.

Cadrul legal și centralizarea controlului

Majoritatea acestor restricții sunt impuse în temeiul Articolului 8/A din Legea Internetului din Turcia. Această prevedere legală permite autorităților să blocheze conținutul online invocând motive vagi, precum securitatea națională sau menținerea ordinii publice. Criticii susțin că aceste concepte sunt folosite în mod abuziv pentru a reduce la tăcere opoziția politică și pentru a preveni diseminarea informațiilor despre corupția guvernamentală.

Mai mult, modificările legislative recente au transferat puterile de blocare către Direcția de Securitate Cibernetică, o entitate aflată sub controlul direct al Președinției. Această mutare este văzută ca o centralizare periculoasă a cenzurii, eliminând mecanismele de control și echilibru care ar putea preveni abuzurile. Organizațiile internaționale avertizează că, prin această structură, guvernul poate acționa mult mai rapid și mai opac pentru a elimina orice discurs critic de pe internet.

Responsabilitatea giganților tech: X și Meta sub lupă

Declarația comună nu menajează nici companiile multinaționale precum X (deținută de Elon Musk) sau Meta (compania mamă a Facebook și Instagram). Acestea sunt acuzate că nu își respectă responsabilitățile în materie de drepturile omului și că preferă să se conformeze cerințelor guvernamentale pentru a-și menține prezența pe piața din Turcia. „Nici X, nici Meta nu au oferit explicații publice cu privire la răspunsurile lor la valurile de cenzură din septembrie-octombrie”, se arată în comunicat.

Lipsa de transparență a acestor platforme este considerată o contribuție directă la suprimarea presei independente. Activiștii cer acestor companii să utilizeze toate căile legale disponibile pentru a contesta ordinele de blocare disproporționate și să informeze publicul despre presiunile la care sunt supuse din partea autorităților de la Ankara.

Contextul politic: Scandalul fondurilor de investiții

Această intensificare a cenzurii are loc într-un context politic extrem de sensibil. Jurnaliștii care acoperă un scandal major legat de fonduri de investiții, în care ar fi implicați înalți oficiali guvernamentali, au devenit ținte directe ale aparatului de stat. La data de 10 octombrie, jurnaliștii Mustafa Balci și Saban Sevinc au fost arestați sub acuzația de răspândire a informațiilor înșelătoare cu privire la această investigație.

Alți doi jurnaliști de renume, Ismail Saymaz și Murat Agirel, deși inițial eliberați sub control judiciar, au fost ulterior plasați în arest la domiciliu în urma apelului formulat de procuratură. Aceste acțiuni sugerează o strategie coordonată de a bloca fluxul de informații despre corupție, folosind atât cenzura digitală, cât și presiunea judiciară directă asupra profesioniștilor din presă.