UE și OSCE critică demolarea vilelor sârbești din nordul Kosovo

Misiunile internaționale prezente în Kosovo au reacționat dur miercuri, exprimându-și îngrijorarea profundă față de acțiunile poliției kosovare care a coordonat demolarea a 11 vile aparținând membrilor comunității sârbe. Aceste construcții erau situate în apropierea lacului Ujman (cunoscut sub numele de Gazivoda de către sârbi), o zonă strategică din nordul țării, unde populația este majoritar sârbă. Autoritățile de la Pristina susțin că imobilele au fost ridicate ilegal pe terenuri aflate în proprietatea companiei publice de gestionare a apelor, Iber-Lepenc.

Operațiunea de demolare, care a culminat pe 21 iulie 2026, a început de fapt pe 26 iunie, fiind parte a unui efort mai amplu al guvernului kosovar de a recupera activele statului. Cu toate acestea, modul în care s-a desfășurat intervenția a atras critici severe din partea Biroului Uniunii Europene și a Misiunii OSCE, care invocă nerespectarea procedurilor legale și a drepturilor de proprietate.

Reacția Uniunii Europene și apelul la statul de drept

Biroul Uniunii Europene din Kosovo a emis un comunicat oficial în care își exprimă regretul față de demolările efectuate marți. Reprezentanții UE au subliniat un aspect procedural critic: rezidenții afectați inițiaseră deja proceduri judiciare în termenul de 15 zile prevăzut de notificările emise de compania Iber-Lepenc. Faptul că autoritățile au trecut la demolări în timp ce procesele erau pe rol ridică semne de întrebare asupra respectării independenței justiției.

UE a solicitat o „oprire imediată a oricăror demolări ulterioare, îndepărtări forțate sau preluări de proprietăți” până când toate preocupările legate de procesul echitabil, proporționalitate și drepturile omului vor fi abordate în mod adecvat. „Măsurile de executare ireversibile luate în contextul unor proceduri pendinte și al unor cereri de proprietate contestate ridică serioase îngrijorări privind statul de drept”, se mai arată în declarația oficială a blocului comunitar.

Poziția OSCE privind transparența și egalitatea în fața legii

Misiunea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Kosovo a întărit mesajul european, precizând că orice acțiune care afectează drepturile de proprietate trebuie să se desfășoare strict în cadrul legal aplicabil. OSCE a subliniat că persoanele afectate ar fi trebuit să fie informante prompt și adecvat cu privire la baza legală a acțiunilor întreprinse împotriva bunurilor lor.

Un punct central al criticii OSCE se referă la aplicarea uniformă a legii. „Statul de drept, transparența și procesul echitabil trebuie aplicate în mod constant și fără distincție tuturor clădirilor construite ilegal în Kosovo”, a declarat misiunea. Există temeri că astfel de acțiuni ar putea fi percepute ca fiind selective, vizând cu precădere comunitatea sârbă, ceea ce riscă să submineze încrederea publică și să afecteze negativ relațiile interetnice deja tensionate din regiune.

Argumentele autorităților de la Pristina și importanța lacului Ujman

De cealaltă parte, oficialii kosovari susțin că acțiunea este una pur administrativă și legală. Faruk Mujka, directorul executiv al companiei hidro-economice de stat Iber-Lepenc, a confirmat pe rețelele sociale că 11 vile construite ilegal au fost eliminate. El a explicat că operațiunea a fost executată de Ministerul Mediului, Planificării Spațiale și Infrastructurii, cu sprijinul poliției, în urma unei cereri oficiale de a returna terenul în administrarea companiei.

Lacul Ujman/Gazivoda nu este doar un punct pe hartă, ci o infrastructură critică pentru securitatea națională a Kosovo. Acesta furnizează apă potabilă pentru mai multe orașe, susține generarea de energie electrică și asigură apa necesară pentru irigații în agricultură. Fitore Pacolli, ministru interimar al Mediului, a declarat că protejarea resurselor de apă este o prioritate națională și că proprietățile ocupate ilegal în nord trebuie să revină sub controlul statului pentru o gestionare responsabilă.

Acuzațiile Belgradului și tensiunile politice

Guvernul Serbiei, prin intermediul Biroului pentru Kosovo și Metohija, a condamnat vehement operațiunea, descriind-o drept o „demolare violentă” efectuată „fără nicio hotărâre judecătorească”. Conform oficialilor sârbi, proprietarii vilelor au aflat despre distrugerea bunurilor lor doar prin notificări lipite pe clădiri, iar cererile lor de a vedea deciziile judecătorești au fost ignorate în ziua demolării.

Belgradul susține că aceste acțiuni nu au ca scop implementarea legii, ci sunt motivate politic, având rolul de a pune presiune pe comunitatea sârbă din nordul Kosovo. Această situație adaugă un nou strat de complexitate dialogului dintre Pristina și Belgrad, mediat de UE, într-un moment în care stabilitatea regională este extrem de fragilă. Contextul geopolitic este unul tensionat, nordul Kosovo fiind frecvent scena unor confruntări între autoritățile centrale și minoritatea sârbă care nu recunoaște autoritatea statului kosovar.