Albania: 83 de protestatari amendați sub noile legi anti-demonstrații

Poliția albaneză a început implementarea riguroasă a unui nou set de legi menite să descurajeze protestele de stradă îndreptate împotriva guvernului condus de Edi Rama. În ultimele zile, autoritățile au emis zeci de amenzi, o acțiune pe care demonstranții și organizațiile pentru drepturile omului o descriu ca fiind o încercare directă de a reduce la tăcere opoziția civilă. Joi, forțele de ordine din Tirana au anunțat că au aplicat 31 de sancțiuni contravenționale în urma unei manifestații desfășurate miercuri seară, ridicând numărul total al persoanelor amendate la 83 în decurs de doar câteva zile.

Această ofensivă legală vine pe fondul unei stări de neliniște socială care a cuprins capitala Albaniei. Potrivit comunicatelor oficiale emise de poliție, persoanele sancționate au fost identificate ca fiind „cetățeni care au blocat drumurile publice și au obstrucționat circulația vehiculelor, ignorând apelurile repetate ale ofițerilor de poliție transmise prin portavoce”. Fiecare dintre acești participanți a primit o amendă administrativă în valoare de 5.000 de lek albanezi, echivalentul a aproximativ 55 de euro.

Pachetul legislativ împotriva „anarhiei urbane”

Noua legislație a fost introdusă de prim-ministrul socialist Edi Rama, a cărui administrație se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea străzii. După luni de proteste zilnice, care au început într-o notă pașnică, dar care au degenerat în episoade violente luna trecută, guvernul a decis să adopte măsuri drastice. Legile au intrat oficial în vigoare la data de 28 octombrie, fiind prezentate de Rama drept un „pachet legislativ împotriva violenței și anarhiei urbane”.

Printre măsurile incluse în acest pachet se numără amenzi usturătoare pentru nerespectarea ordinelor poliției, participarea la adunări neautorizate și refuzul de a părăsi zona la cererea autorităților. Mai mult, legislația vizează în mod specific persoanele care își ascund identitatea folosind măști sau alte accesorii în timpul manifestațiilor. Premierul a avertizat că nerespectarea ordinului de dispersare și ascunderea identității pot atrage amenzi de până la 5.000 de euro pentru fiecare participant, o sumă exorbitantă raportată la veniturile medii din Albania.

Mărturii de la fața locului: Tactici de intimidare

Activiștii prezenți la fața locului susțin că metodele folosite de poliție sunt menite să instileze frică. Mei Seva, fotografă și activistă, a povestit pentru BIRN experiența sa de miercuri, când a fost amendată în timp ce se afla în fața sediului prim-ministrului. Ea a explicat că participa la o adunare pașnică, așa cum a făcut-o în ultimele 150 de zile, când a fost abordată de un polițist mascat, fără un număr de identificare vizibil pe uniformă.

„După ce mi-au fotografiat cartea de identitate, au căutat prin fotografiile din telefonul lor până au găsit ceea ce căutau și au emis amenda de 5.000 de lek. Când am întrebat motivul, mi s-a spus că am blocat drumul”, a declarat Seva. Ea a adăugat că această abordare este o „tactică de intimidare disperată a guvernului de a se menține la putere”, în ciuda lunilor de proteste care cer demisia executivului. Această practică de a identifica protestatarii prin baze de date foto și de a emite amenzi ulterior este văzută ca o încălcare a dreptului la viață privată și la liberă exprimare.

Reacția societății civile și a ONG-urilor

Marți, un grup de 15 organizații ale societății civile a solicitat Parlamentului să blocheze implementarea acestor legi, considerându-le nejustificate și contrare drepturilor constituționale. Pachetul legislativ nu include doar amenzi, ci și modificări ale Legii Adunărilor, crearea unui registru electronic special pentru persoanele suspectate de violență și o ordonanță privind compensarea daunelor cauzate în timpul protestelor.

Deși ONG-urile recunosc că actele de violență trebuie condamnate și investigate, ele avertizează că noile reglementări permit penalizarea nediscriminatorie a tuturor participanților. „Acțiunile violente ale unor indivizi izolați nu pot fi folosite pentru a restricționa pe scară largă dreptul cetățenilor la adunare pașnică și nici pentru a impune o responsabilitate colectivă asupra organizatorilor sau participanților”, se arată în declarația comună a celor 15 organizații.

Contextul geopolitic și economic al revoltei

Protestele din Albania au izbucnit inițial pe 31 mai, având ca declanșator un proiect turistic de lux planificat într-o zonă protejată din Zvernec. Acest proiect a atras atenția internațională deoarece este legat de Jared Kushner, ginerele fostului președinte american Donald Trump. Ceea ce a început ca o mișcare ecologistă și de protecție a patrimoniului natural s-a transformat rapid într-o revoltă politică generalizată.

Demonstranții acuză acum guvernul Rama de corupție sistemică și de gestionare defectuoasă a economiei. În luna octombrie, tensiunile au atins cote maxime, ducând la ciocniri zilnice între forțele de ordine și tinerii demonstranți. În ciuda presiunii constante și a acuzațiilor aduse, Edi Rama a refuzat categoric să demisioneze, susținând că guvernul său are mandatul de a menține ordinea publică și de a continua reformele economice, chiar și cu prețul unor măsuri legislative controversate.