BCE: Inflația în zona euro va crește în 2026 din cauza energiei

Banca Centrală Europeană (BCE) a dat publicității rezultatele celui mai recent sondaj realizat în rândul experților prognoziști (Survey of Professional Forecasters - SPF) pentru trimestrul al patrulea din anul 2026. Datele indică o schimbare semnificativă a perspectivelor economice pe termen scurt și mediu, marcată în special de o revizuire în creștere a așteptărilor privind inflația totală și cea de bază pentru anii 2026 și 2027. Această evoluție este pusă în principal pe seama creșterii prețurilor la energie și a efectelor indirecte pe care acestea le propagă în restul economiei.

Deși presiunile inflaționiste par să se intensifice în următorii doi ani, experții consultați de BCE subliniază că așteptările pe termen lung rămân ancorate la ținta de 2,0%. În paralel, perspectivele privind creșterea Produsului Intern Brut (PIB) real au fost, de asemenea, ajustate în sens pozitiv, reflectând datele economice recente care sugerează o reziliență mai mare a economiei zonei euro în viitorul apropiat.

Inflația și impactul prețurilor la energie

Conform rezultatelor sondajului, așteptările respondenților privind inflația totală, măsurată prin Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), au fost stabilite la 3,0% pentru anul 2026 și la 2,6% pentru 2027. Comparativ cu runda anterioară a sondajului (trimestrul al treilea din 2026), aceste cifre reprezintă o revizuire în creștere cu 0,3, respectiv 0,4 puncte procentuale. Pentru anul 2028, prognoza rămâne stabilă la 2,0%.

Factorul determinant al acestor creșteri este reprezentat de sectorul energetic. Prețurile mai mari la combustibili și electricitate nu doar că măresc direct costul vieții, dar generează și efecte indirecte, pe măsură ce companiile transferă costurile de producție ridicate către consumatorii finali. Cu toate acestea, prognoziștii anticipează că inflația pe termen lung (cu orizont anul 2031) va reveni la nivelul de 2,0%, ceea ce sugerează o încredere continuă în capacitatea politicilor monetare ale BCE de a menține stabilitatea prețurilor pe o perioadă extinsă.

Inflația de bază (core inflation), care exclude prețurile volatile la energie și alimente, a fost și ea revizuită. Pentru 2027, aceasta este estimată la 2,5%, o creștere de 0,2 puncte procentuale față de estimarea anterioară. Această ajustare reflectă faptul că presiunile asupra prețurilor încep să se resimtă în sectoare mai largi ale economiei, cum ar fi serviciile și bunurile industriale.

Creșterea economică și dinamica PIB-ului

În ceea ce privește activitatea economică, experții sunt ceva mai optimiști decât în lunile precedente. Așteptările privind creșterea PIB-ului real pentru anul 2026 au fost revizuite în sus cu 0,4 puncte procentuale, ajungând la 1,0%. Pentru anul 2027, prognoza indică o creștere de 1,3%, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât în sondajul din trimestrul al treilea.

Această îmbunătățire a perspectivelor pe termen scurt se bazează pe datele statistice recente care indică o performanță economică peste așteptări în anumite state membre ale zonei euro. Totuși, riscurile la adresa creșterii economice rămân orientate în sens descendent pentru toate orizonturile de timp analizate. Factori precum incertitudinea geopolitică și condițiile financiare stricte ar putea tempera acest elan în anii următori. Pe termen lung (2031), creșterea economică este estimată la 1,3%, o ușoară ajustare pozitivă față de prognoza anterioară de 1,2%.

Piața muncii și evoluția șomajului

Piața forței de muncă din zona euro continuă să prezinte o imagine mixtă. Respondenții au revizuit ușor în creștere rata șomajului pentru anul 2026, estimând un nivel de 6,4% (față de 6,3% anterior). Totuși, tendința generală rămâne una de scădere graduală pe termen mediu și lung. Pentru anul 2027, rata șomajului este prognozată la 6,3%, urmând să scadă la 6,2% în 2028 și să atingă un nivel de 6,1% până în 2031.

În ceea ce privește dinamica salariilor, experții anticipează o creștere de 3,3% în 2026 și de 3,1% în 2027. Aceste cifre sunt ușor mai mari decât în sondajele precedente, reflectând presiunile exercitate de costul ridicat al vieții asupra negocierilor colective. Totuși, pe termen lung, creșterea salarială este așteptată să se tempereze la 2,7%, ceea ce ar trebui să ajute la atenuarea riscului unei spirale prețuri-salarii care ar putea alimenta inflația.

Impactul conflictelor geopolitice și balanța riscurilor

O componentă importantă a acestui sondaj a fost întrebarea specială referitoare la impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei europene. Respondenții au indicat că efectele suplimentare ale șocului prețurilor la energie sunt așteptate să se manifeste în principal în cursul anului 2027. Cu toate acestea, se estimează că efectele de runda a doua (impactul asupra altor prețuri și salarii) vor rămâne limitate.

Balanța riscurilor pentru inflație este considerată a fi înclinată în sens ascendent pentru perioada 2026-2028, ceea ce înseamnă că există o probabilitate mai mare ca inflația să fie mai mare decât cea prognozată, mai degrabă decât mai mică. După această perioadă, riscurile par să devină mai echilibrate. În schimb, pentru creșterea PIB-ului, riscurile sunt predominant orientate în jos, experții fiind îngrijorați de posibile șocuri externe sau de o slăbire a cererii interne.

Sondajul SPF este un instrument esențial pentru BCE, oferind o perspectivă asupra modului în care experții din instituțiile financiare și non-financiare percep viitorul economic. Deși aceste rezultate nu reprezintă poziția oficială a BCE, ele sunt luate în considerare în procesul de fundamentare a deciziilor de politică monetară, următoarea rundă de proiecții macroeconomice ale personalului Eurosystem fiind programată pentru 18 decembrie 2026.