Bilanțul lui Bolojan după aproape 16 luni: deficit redus, investiții în creștere și obligații pentru viitorul Guvern

Dincolo de bilanț, miza este diferența dintre corectarea bugetului și îmbunătățirea nivelului de trai. Bolojan prezintă ajustarea drept începutul redresării, dar admite reducerea consumului și încetinirea economiei. Viitorul Guvern preia astfel atât rezultatele revendicate de premier, cât și obligații de plată și reforme rămase deschise.

Deficitul scade, dar finanțarea bugetului rămâne o obligație

Bolojan și-a construit bilanțul pornind de la situația găsită la preluarea mandatului, în iunie 2025. El a indicat un deficit de 9,3%, blocaje în PNRR și riscul pierderii banilor europeni. A adăugat lipsa de încredere a Comisiei Europene și a piețelor financiare, alături de fragmentarea societății după anularea alegerilor.

În evaluarea sa, autoritățile nu mai puteau obține credibilitate prin promisiuni. Aveau nevoie de măsuri care să producă rapid efecte asupra bugetului.

„Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a declarat Ilie Bolojan.

Principalul argument numeric privește execuția bugetară. Potrivit Mediafax, premierul a comparat deficitul de 78,5 miliarde de lei din primele opt luni ale anului 2026 cu 102,5 miliarde în perioada similară din 2025. Diferența reprezintă 24 de miliarde de lei. Bolojan a indicat și o diminuare de 1,53 puncte procentuale.

Premierul a susținut că România a trecut evaluările agențiilor de rating fără retrogradare. El a legat acest rezultat de păstrarea accesului la finanțarea deficitului.

Cele două rezultate au semnificații diferite. Reducerea deficitului limitează dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli, în timp ce menținerea ratingului susține posibilitatea de finanțare. Niciunul nu echivalează însă cu dispariția deficitului.

Majorarea TVA rămâne decizia pe care premierul o apără

Bolojan a prezentat creșterea TVA ca pe o măsură impusă de urgența încasărilor bugetare. În argumentația sa, alternativa la ajustarea ordonată ar fi fost o criză resimțită în întreaga țară.

„Trebuia să aducem urgent bani la buget și să reducem deficitul”, a declarat premierul, explicând decizia fiscală.

Apărarea măsurii a venit împreună cu recunoașterea efectelor sociale. Bolojan a vorbit despre familii, angajați, antreprenori și pensionari care și-au restrâns cheltuielile și au resimțit scăderea nivelului de trai.

„Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici”, a spus Ilie Bolojan. El a arătat că evaluarea guvernării depinde de prețuri, venituri și siguranța locurilor de muncă.

Premierul a admis atât scăderea consumului, cât și pierderea de creștere economică. Le-a explicat prin renunțarea la consumul susținut prin împrumuturi, model pe care l-a calificat drept „toxic”.

Potrivit Economica.net, Bolojan a pus creșterea datoriei în legătură cu împrumuturile și dobânzile mari. El a atribuit inflația atât corecției economice, cât și crizelor externe.

Aceste explicații arată limita bilanțului: ameliorarea indicatorilor bugetari poate coexista cu presiuni asupra bugetelor familiale. Premierul cere ca rezultatele să fie evaluate prin evitarea unei crize, recunoscând totodată sacrificiile necesare ajustării.

Relația cu președintele Nicușor Dan a apărut tot în discuția despre TVA. Conform Mediafax, Bolojan a spus că sprijinul partenerilor este binevenit și că decidenții cunoșteau necesitatea majorării taxei.

Investițiile și PNRR susțin argumentul schimbării economice

Bolojan a prezentat investițiile drept componenta pe care Guvernul a încercat să o protejeze în timpul ajustării. Valorile anunțate pentru primele opt luni cresc de la 82 de miliarde de lei în 2025 la 107 miliarde în 2026.

Peste două treimi din suma aferentă anului 2026 reprezintă plăți pentru proiecte europene, conform cifrelor prezentate de premier. În paralel, cheltuielile de personal au însumat 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde sub nivelul perioadei comparabile.

Mesajul economic este trecerea de la consumul finanțat prin datorie la investiții, producție și competitivitate. Aceasta este direcția revendicată de Bolojan, nu o transformare pe care bilanțul o declară încheiată.

Pentru PNRR, premierul a anunțat încasarea a 65% din valoarea programului. Alte două cereri de plată se află în analiza Comisiei Europene. În prezentarea sa, acestea ar duce încasările la 90% din grantul alocat inițial.

Cele două procente au baze diferite: primul privește valoarea PNRR, iar al doilea grantul inițial. Ele nu descriu aceeași măsură a absorbției.

Bolojan a susținut că procentul aferent grantului s-ar fi apropiat de 100% fără blocarea legii salarizării unitare, pe care a imputat-o PSD. Acuzația face parte din evaluarea sa politică asupra mandatului.

Viitorul Executiv preia și presiuni asupra cheltuielilor

Bilanțul a inclus avertismente privind obligații care continuă să apese asupra finanțelor publice. Bolojan a menționat o sentință care impune plata a peste cinci miliarde de lei către magistrați, alături de alte hotărâri judecătorești.

În energie, potrivit Spotmedia, premierul a indicat alocarea a 3,7 miliarde de lei pentru facturile restante din schemele de compensare. Din acestea, aproximativ 1,5 miliarde fuseseră achitate. Plata diferenței până la sfârșitul anului depinde de finalizarea verificărilor și confirmarea sumelor cerute.

Tot Spotmedia relatează comparația prezentată de Bolojan pentru sănătate: anterior, aproximativ 6,5 milioane de contribuabili susțineau servicii pentru 16,5 milioane de beneficiari. După măsurile adoptate, numărul contribuabililor ar fi ajuns la 10,5 milioane, potrivit premierului. El a cerut însă și reforme privind costurile salariale și managementul spitalelor.

Gestionarea investițiilor și a companiilor de stat completează problemele structurale enumerate în bilanț. Acestea arată de ce reducerea deficitului într-o perioadă nu închide discuția despre sustenabilitatea cheltuielilor.

În plan politic, Bolojan a acuzat PSD că a sabotat reformele și a legat demiterea Guvernului de interesele afectate. Sunt acuzațiile premierului interimar, distincte de rezultatele bugetare prezentate.

Ce urmărim mai departe

• Învestirea Cabinetului Luca Niculescu, programată marți, 20 octombrie, și asumarea direcției bugetare de către noul Executiv.
• Rectificarea bugetară și cheltuielile din noiembrie–decembrie. Potrivit Știrilor Pro TV, Bolojan le consideră decisive pentru respectarea țintei de deficit.
• Analiza celor două cereri de plată din PNRR, de care depind încasările europene invocate în bilanț.
• Plata restanțelor din energie, condiționată de verificarea sumelor, precum și gestionarea obligațiilor rezultate din hotărârile judecătorești.

Surse

• Mediafax
• Economica.net