CEDO condamnă Bulgaria pentru demolarea caselor romilor

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o hotărâre istorică marți, stabilind că statul bulgar a încălcat drepturile fundamentale ale zeci de familii de etnie romă din cartierul Orlandovtsi, situat în capitala Sofia. Decizia vine în urma unui proces îndelungat, declanșat după ce autoritățile locale au procedat la demolarea locuințelor acestor cetățeni în august 2023, fără a asigura un proces echitabil sau alternative de locuire. Instanța de la Strasbourg a subliniat că acțiunile Bulgariei reflectă eșecuri sistemice în gestionarea comunităților vulnerabile și a ordonat plata unor despăgubiri semnificative.

Potrivit verdictului, guvernul de la Sofia trebuie să plătească câte 10.000 de euro fiecărei părți implicate în proces drept daune morale. Mai mult, instanța a cerut Bulgariei să își reformeze urgent procedurile de demolare pentru a preveni abuzuri similare în viitor. Cazul scoate la lumină tensiunile profunde dintre minoritatea romă și autoritățile locale, într-un context în care evacuările forțate au devenit o practică recurentă în țara vecină.

Detaliile incidentului din cartierul Orlandovtsi

Evenimentele care au dus la acest proces internațional au avut loc în luna august a anului 2023. La acea vreme, buldozerele primăriei au intrat în cartierul Orlandovtsi pentru a pune la pământ zeci de construcții. Rezidenții au susținut încă de atunci că autoritățile nu i-au consultat cu privire la aceste planuri și că nu au primit notificări oficiale adecvate. Multe dintre familiile afectate au declarat că locuiau în acele case încă din anii 1950, având rădăcini adânci în comunitatea respectivă.

De cealaltă parte, autoritățile bulgare au insistat că au urmat un proces formal pentru emiterea ordinelor de demolare, susținând că acele construcții erau ilegale. Totuși, rezidenții au contrazis vehement această versiune, acuzând autoritățile că și-au ascuns intențiile în mod deliberat. Aceștia au raportat că au primit răspunsuri evazive la solicitările repetate de informații și că oficialii au refuzat orice formă de dialog direct cu membrii comunității înainte de intervenția în forță.

Încălcarea Articolului 8 din Convenția Europeană

Magistrații CEDO au stabilit că Bulgaria a încălcat Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la respectarea vieții private și de familie, precum și a domiciliului. Curtea a constatat că rezidenții nu au avut la dispoziție nicio procedură eficientă prin care să conteste planurile de demolare pe baza circumstanțelor lor personale. Printre factorii ignorați de statul bulgar se numără durata rezidenței, gradul de vulnerabilitate al persoanelor afectate și lipsa unor locuințe alternative oferite de municipalitate.

Deși instanța a recunoscut că, din punct de vedere al legii bulgare, rezidenții nu dețineau drepturi de proprietate formală asupra terenurilor sau clădirilor, acest fapt nu scutește statul de obligația de a respecta dreptul la domiciliu. CEDO a subliniat că o demolare nu poate fi considerată „necesară într-o societate democratică” dacă nu oferă garanții procedurale minime persoanelor care riscă să rămână pe drumuri. Hotărârea nu este încă definitivă, ambele părți având la dispoziție trei luni pentru a solicita retrimiterea cazului către Marea Cameră a CEDO pentru o revizuire suplimentară.

Un model de discriminare sistemică în Bulgaria

Problema demolării așezărilor de romi în Bulgaria nu este un incident izolat, ci pare să facă parte dintr-un model mai larg de acțiune al autorităților. Cartierul Orlandovtsi a mai fost scena unor demolări similare în anul 2017, iar de atunci tensiunile dintre minoritatea etnică și administrația locală au escaladat constant. Din 2012 și până în prezent, CEDO a analizat patru cazuri majore referitoare la demolarea așezărilor de romi în Bulgaria, toate indicând deficiențe grave în legislația națională.

În anul 2025, publicația BIRN a documentat alte două cazuri alarmante. În aprilie 2025, în ciuda unei avertizări explicite din partea CEDO care cerea municipalității să „nu procedeze la demolarea locuințelor până la noi ordine”, autoritățile din Sofia au ignorat măsura provizorie și au distrus casele unei enclave care existau de decenii. Un incident similar a avut loc în orașul Stara Zagora în luna august a aceluiași an, lăsând numeroase familii fără adăpost în pragul sezonului rece.

Impactul social și contextul politic

Aceste acțiuni ale autorităților bulgare sunt adesea văzute ca fiind motivate politic, în special în perioadele electorale sau sub presiunea partidelor de extremă dreaptă. Formațiunile naționaliste din Bulgaria au folosit frecvent retorica anti-romă pentru a câștiga capital politic, alimentând panica socială legată de „ilegalitatea” așezărilor minoritare. Această presiune politică a dus, în multe cazuri, la decizii administrative grăbite care ignoră standardele internaționale privind drepturile omului.

Pentru cititorul român, este important de menționat că Bulgaria, la fel ca România, este monitorizată atent de instituțiile europene în ceea ce privește incluziunea minorităților. Decizia CEDO pune o presiune imensă pe guvernul de la Sofia să modifice Legea Teritoriului și alte reglementări urbanistice, astfel încât nicio evacuare să nu mai poată fi realizată fără o evaluare a proporționalității și fără asigurarea unor soluții de relocare pentru persoanele vulnerabile.