Perseverance a surprins tranzitul lunii Phobos peste Soare

Roverul Perseverance, exploratorul robotic al NASA care cutreieră suprafața planetei Marte, a oferit din nou comunității științifice și publicului larg o perspectivă fascinantă asupra sistemului marțian. Folosind sistemul său avansat de camere Mastcam-Z, roverul a reușit să captureze silueta lunii Phobos în timp ce aceasta traversa discul solar. Evenimentul a avut loc pe data de 12 august 2026, marcând cea de-a 1.948-a zi marțiană (sol) a misiunii care a început în februarie 2021.

Această observație nu este doar un spectacol vizual, ci reprezintă o piesă importantă într-un puzzle astronomic complex. Phobos, una dintre cele două luni ale planetei Marte, este adesea descrisă ca având o formă de cartof din cauza aspectului său neregulat și a dimensiunilor reduse în comparație cu Luna Pământului. Tranzitul solar observat de Perseverance permite cercetătorilor să măsoare cu o precizie extremă poziția și viteza satelitului în raport cu planeta mamă.

Tehnologia din spatele imaginilor spectaculoase

Succesul acestei capturi se datorează instrumentului Mastcam-Z, un sistem de camere montat pe „capul” roverului, capabil să realizeze zoom, să focalizeze și să înregistreze videoclipuri de înaltă definiție, precum și imagini panoramice color și 3D ale suprafeței marțiene. Pentru acest tranzit specific, echipa de control a aplicat filtre speciale și a procesat imaginile pentru a simula ceea ce ar vedea un ochi uman dacă ar privi fenomenul de pe suprafața planetei Marte folosind ochelari de protecție pentru eclipsă.

Operațiunile Mastcam-Z sunt coordonate de Arizona State University, care lucrează în strânsă colaborare cu Malin Space Science Systems din San Diego. Această colaborare internațională include și Institutul Niels Bohr de la Universitatea din Copenhaga, responsabil pentru țintele de calibrare ale camerei. Aceste ținte sunt esențiale pentru a asigura că culorile și luminozitatea capturate de rover reflectă realitatea fizică a mediului marțian, care este dominat de praf roșiatic și o atmosferă rarefiată.

Importanța științifică a tranzitelor lunare

De la aterizarea sa în craterul Jezero în februarie 2021, Perseverance a documentat mai multe astfel de tranzituri ale lunii Phobos. Fiecare nouă înregistrare este comparată cu datele anterioare colectate nu doar de Perseverance, ci și de predecesorii săi, precum roverele Curiosity și Opportunity, sau landerul InSight. Prin compararea acestor observații pe parcursul mai multor ani și decenii, oamenii de știință pot rafina înțelegerea orbitei lui Phobos.

Studierea orbitei este crucială deoarece Phobos se află într-o spirală a morții. Spre deosebire de Luna Pământului, care se îndepărtează lent de planeta noastră, Phobos se apropie treptat de Marte. Forțele gravitaționale exercitate de planetă atrag satelitul cu aproximativ 1,8 metri la fiecare sută de ani. Această interacțiune mareică este un subiect de studiu intens, deoarece oferă indicii despre structura internă a planetei Marte, inclusiv despre compoziția nucleului și a mantalei sale.

Destinul tragic al lunii Phobos

Oamenii de știință estimează că, peste milioane de ani, orbita lui Phobos se va degrada atât de mult încât luna va trece de limita Roche. Aceasta este distanța minimă la care un obiect ceresc, ținut împreună doar de propria gravitate, se poate apropia de un corp masiv fără a fi distrus de forțele mareice ale acestuia. Odată ce Phobos va trece de această limită, forțele gravitaționale ale planetei Marte vor sfărâma luna în bucăți.

Rezultatul acestui proces ar putea fi formarea unui inel de resturi în jurul planetei Marte, similar cu inelele lui Saturn, dar mult mai puțin dens. Alternativ, fragmente mari din Phobos ar putea lovi suprafața planetei, creând cratere noi și schimbând radical peisajul marțian. Deși acest eveniment va avea loc peste eoni, monitorizarea actuală efectuată de Perseverance este vitală pentru a prezice cu exactitate momentul și modul în care se va produce acest fenomen.

Misiunea Mars 2020 și rolul JPL

Roverul Perseverance face parte din misiunea Mars 2020 a NASA, un proiect ambițios care are ca obiective principale astrobiologia, căutarea semnelor de viață microbiană antică și colectarea de mostre de rocă și sol pentru a fi aduse ulterior pe Pământ. Jet Propulsion Laboratory (JPL), gestionat de Caltech în Pasadena, California, este centrul care a construit roverul și care gestionează operațiunile zilnice ale acestuia pe Planeta Roșie.

Fiecare tranzit capturat de Perseverance adaugă o filă nouă în jurnalul explorării spațiale. Pe lângă valoarea științifică, aceste imagini servesc și ca un memento al prezenței umane, prin intermediul roboților, pe o altă lume. Capacitatea de a observa fenomene cerești de pe o altă planetă extinde orizonturile cunoașterii umane și ne pregătește pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman, unde astronauții vor putea vedea aceste eclipse cu proprii ochi.