Serbia: Experții avertizează că noile legi electorale sunt inutile

În contextul în care alegerile parlamentare anticipate din Serbia sunt tot mai aproape, fiind vehiculată data de octombrie 2026, guvernul de la Belgrad a inițiat o serie de modificări legislative menite, cel puțin la nivel declarativ, să reglementeze activitatea electorală a oficialilor publici. Parlamentul Serbiei a început luni dezbaterile asupra amendamentelor la Legea privind prevenirea corupției, o mișcare pe care puterea o prezintă ca fiind un pas spre transparență și echitate electorală. Totuși, experții independenți și organizațiile neguvernamentale trag un semnal de alarmă, susținând că aceste schimbări nu vor face decât să mențină status quo-ul sub o mască de reformă.

Criticile Transparency Serbia și iluzia reformei

Organizația Transparency Serbia, unul dintre cei mai vocali observatori ai integrității publice din regiune, a emis un comunicat dur în care afirmă că măsurile propuse sunt sortite eșecului. Potrivit experților organizației, amendamentele „creează aparența că se introduc restricții, în timp ce, în practică, acestea nu vor avea practic niciun efect”. Această discrepanță între textul legii și aplicabilitatea sa reală este văzută ca o strategie de a liniști partenerii internaționali fără a ceda controlul asupra resurselor administrative.

Transparency Serbia subliniază că problema fundamentală a sistemului electoral sârb rămâne nerezolvată: ștergerea liniei de demarcație între resursele statului și interesele partidului de guvernământ. Această confuzie între funcția publică și campania politică a fost anterior identificată și de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) din cadrul OSCE, care a descris fenomenul ca fiind un element cheie al dezechilibrului electoral din Serbia.

Portițele legislative și utilizarea „pseudo-evenimentelor”

Una dintre principalele critici aduse noului proiect de lege vizează momentul în care restricțiile devin aplicabile. Conform propunerii, limitările privind campania oficialilor ar intra în vigoare abia după publicarea listelor electorale oficiale. Mai mult, acestea se concentrează exclusiv pe comportamentul oficialilor care au fost deja nominalizați drept candidați. Această abordare lasă o fereastră temporală vastă și nereglementată înainte de depunerea oficială a candidaturilor.

În acest interval, oficialii pot utiliza așa-numitele „pseudo-evenimente” pentru a-și face imagine. Vizitele pe șantiere, inaugurările de școli sau inspecțiile în spitale sunt folosite ca platforme de campanie mascate. Transparency Serbia explică faptul că, atâta timp cât aceste vizite sunt programate înainte de convocarea oficială a alegerilor, ele nu cad sub incidența noilor restricții. Având informații privilegiate despre data scrutinului, candidații guvernamentali își pot planifica agenda de promovare exact în perioada premergătoare, deși aceste evenimente nu servesc adesea niciunui scop administrativ real, ci doar promovării politice.

Strategia președintelui Aleksandar Vucic

Deși președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, nu a anunțat încă o dată fixă pentru alegerile anticipate, el a indicat luna octombrie ca fiind perioada probabilă. În acest context, Vucic a adoptat un program extrem de dens de vizite în întreaga țară. Aceste deplasări sunt intens mediatizate, clipurile video fiind distribuite masiv pe rețelele de socializare și prin intermediul canalelor media afiliate puterii. În aceste înregistrări, cetățenii sunt prezentați adresându-i președintelui întrebări despre infrastructură, locuri de muncă și dezvoltare locală, oferindu-i acestuia ocazia de a apărea ca „salvator” și furnizor de soluții.

Această activitate intensă de teren este considerată de critici drept o campanie electorală timpurie, finanțată indirect din fonduri publice prin logistica statului implicată în deplasările prezidențiale. Deși Vucic nu este tehnic un candidat în alegerile parlamentare în același mod ca membrii listelor de partid, imaginea sa este motorul principal al campaniei Partidului Progresist Sârb (SNS).

„Helicopter money” și impactul economic electoral

O altă omisiune majoră a proiectului de lege, semnalată de Transparency Serbia, este eșecul de a implementa recomandările ODIHR privind restricționarea cheltuielilor extraordinare din bugetul de stat în perioada preelectorală. Guvernul a anunțat o serie de măsuri economice care includ creșteri salariale în sectorul public, reducerea prețurilor la medicamente și plăți unice către diverse categorii sociale.

Acest fenomen, cunoscut sub numele de „helicopter money” (bani aruncați din elicopter), este văzut ca o formă de cumpărare a bunăvoinței electoratului. Estimările arată că totalul acestor subvenții și ajutoare va ajunge la aproape un miliard de euro până la data alegerilor. Experții avertizează că aceste cheltuieli nu sunt fundamentate pe o strategie economică pe termen lung, ci sunt menite să creeze o senzație de prosperitate temporară înainte ca cetățenii să meargă la urne.

Concluzii și perspective internaționale

Lipsa unor mecanisme de control reale asupra modului în care resursele publice sunt folosite în scopuri politice pune sub semnul întrebării corectitudinea viitorului scrutin. Deși Serbia aspiră la integrarea europeană și primește recomandări constante de la organisme precum OSCE și Comisia Europeană, implementarea acestora pare să fie mai degrabă o exercițiu de bifare a unor cerințe formale decât o reformă structurală.

Fără o delimitare clară între activitatea de stat și cea de partid, și fără restricții stricte asupra cheltuielilor bugetare în prag de alegeri, procesul democratic din Serbia rămâne vulnerabil în fața dominanței partidului aflat la putere. Comunitatea internațională și observatorii locali vor monitoriza cu atenție dacă aceste amendamente vor suferi modificări în timpul dezbaterilor parlamentare sau dacă vor fi adoptate în forma actuală, confirmată ca fiind ineficientă de către experți.