Christine Lagarde: Reziliența economiei europene în fața șocurilor

Economia globală a demonstrat o reziliență surprinzătoare în fața unui nivel ridicat de incertitudine, a declarat Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), în cadrul celei de-a 54-a reuniuni a Comitetului Financiar și Monetar Internațional (IMFC). Deși conflictele din Orientul Mijlociu continuă să expună piețele energetice la fluctuații bruște, iar tensiunile comerciale și măsurile protecționiste reconfigurează fluxurile globale, economia a reușit să se mențină pe o traiectorie stabilă. Un factor determinant în această stabilitate a fost ascensiunea inteligenței artificiale (IA), investițiile în tehnologie susținând activitatea și comerțul, în special în economiile integrate în lanțurile valorice tehnologice.

Perspectivele de creștere și impactul inteligenței artificiale

În ciuda vânturilor potrivnice la nivel global și a șocului energetic persistent, economia zonei euro a dat dovadă de o capacitate de adaptare remarcabilă. Creșterea economică a fost generalizată în majoritatea țărilor și sectoarelor din zona euro în prima jumătate a anului 2026. Proiecțiile experților BCE din luna septembrie prevăd o creștere economică de 0,9% pentru anul 2026, urmată de o accelerare la 1,4% în 2027 și 1,5% în 2028.

Pe măsură ce șocul energetic se va estompa pe termen mediu, cererea internă este așteptată să beneficieze de o redresare a veniturilor reale. Această evoluție va fi susținută de scăderea inflației energetice și de o piață a muncii care rămâne robustă. În plus, creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru infrastructură și apărare, completată de investițiile masive în IA și tehnologii digitale, ar trebui să ofere un suport suplimentar pentru PIB. Exporturile sunt, de asemenea, prognozate să crească pe fondul consolidării cererii externe, impulsionată tot de sectorul tehnologic.

Cu toate acestea, perspectivele pe termen mediu sunt marcate de incertitudini legate de intensitatea și durata conflictului din Orientul Mijlociu. Riscurile la adresa creșterii economice rămân orientate în sens descendent, ceea ce impune o vigilență sporită din partea factorilor de decizie.

Sustenabilitatea fiscală și reformele structurale necesare

Sustenabilitatea fiscală rămâne o ancoră crucială pentru stabilitatea economică generală. Lagarde a subliniat importanța menținerii unor politici fiscale solide și a respectării regulilor bugetare europene. În statele unde nivelul datoriei publice este ridicat, este imperativă consolidarea fiscală, reprioritizarea cheltuielilor și îmbunătățirea eficienței finanțelor publice pentru a reconstrui rezervele de siguranță (buffere).

Guvernele trebuie să se asigure că orice răspuns fiscal la șocurile energetice este temporar, direcționat și adaptat nevoilor specifice. Mai mult, politicile care consolidează reziliența la schimbările climatice pot îmbunătăți capacitatea economiei de a absorbi șocurile de mediu. Aceste eforturi trebuie completate de politici structurale care să promoveze participarea pe piața muncii și să doteze forța de muncă cu abilitățile necesare într-o economie dominată de IA.

Prioritățile includ avansarea uniunii economiilor și investițiilor, îmbunătățirea accesului la capitalul de risc și crearea unor condiții mai bune pentru ca firmele inovatoare să se dezvolte la scară largă în cadrul Pieței Unice.

Dinamica inflației și deciziile de politică monetară

Inflația totală a crescut la 3,8% în septembrie, reflectând în principal o creștere bruscă a prețurilor la energie și, într-o măsură mai mică, scumpirea alimentelor și a serviciilor. Inflația de bază (core inflation) a crescut ușor la 2,5%. Deși măsurile inflației subiacente au rămas stabile, prețurile ridicate la energie sunt așteptate să mențină inflația totală mult peste ținta BCE până în prima jumătate a anului 2027.

Consiliul Guvernator al BCE a decis majorarea ratelor dobânzilor cheie cu 25 de puncte de bază în septembrie, după o creștere similară în iunie. Deciziile viitoare vor depinde de trei criterii esențiale: perspectivele inflației în lumina datelor economice, dinamica inflației subiacente și forța transmisiei politicii monetare. Deși perspectivele indică o inflație ridicată pe termen scurt, BCE nu observă încă un transfer semnificativ al prețurilor energiei către salarii sau alte bunuri, dincolo de proiecțiile deja stabilite.

Stabilitatea financiară și riscurile cibernetice

Sursele de risc pentru stabilitatea financiară a zonei euro rămân ridicate. Tensiunile geopolitice, provocările fiscale și incertitudinile legate de adoptarea accelerată a IA reprezintă motive de îngrijorare. Concentrarea furnizorilor critici de servicii terțe introduce puncte unice de vulnerabilitate atât pentru instituțiile financiare, cât și pentru cele nefinanciare. Noile modele de IA generativă au crescut riscurile cibernetice și vulnerabilitățile operaționale.

Totuși, băncile din zona euro mențin rezerve solide de capital și lichiditate, având o profitabilitate robustă și o calitate stabilă a activelor. Aceste fundamente solide ar trebui să ajute la navigarea incertitudinilor geopolitice. În sectorul financiar non-bancar, șocurile ar putea expune vulnerabilități, în special din cauza expunerilor concentrate pe IA, care ar putea amplifica stresul de pe piață.

Digitalizarea plăților: Euro digital și proiectul Appia

Banii băncii centrale trebuie să evolueze pentru a satisface nevoile unei economii tot mai digitalizate. Eurosistemul pregătește lansarea monedei euro digitale, care va completa numerarul în plățile de zi cu zi. Euro digital va stimula inovația și concurența, asigurând autonomia strategică a Europei în domeniul plăților. Un proiect pilot intern de 12 luni este programat pentru a doua jumătate a anului 2027.

În sfera tranzacțiilor de tip wholesale (între instituții), Eurosistemul dezvoltă noi capacități pentru a deconta tranzacții cu active tokenizate. Soluția tehnologică „Pontes”, bazată pe registrul distribuit (DLT), a devenit operațională pe 21 septembrie. Această viziune va fi extinsă prin inițiativa „Appia”, care vizează livrarea unui model pentru un ecosistem european tokenizat, bazat pe standarde comune și guvernanță europeană.