Deficitul scade la 3,82% din PIB după nouă luni din 2026. Investițiile ajung la 107,77 miliarde de lei

Dincolo de reducerea deficitului, miza este păstrarea echilibrului între investițiile în derulare și resursele disponibile pentru plata lor. Veniturile au avansat mai repede decât cheltuielile, însă dobânzile au continuat să crească. Încasarea banilor rămași din PNRR contează pentru acoperirea investițiilor deja plătite și pentru construcția bugetului din 2027.

Veniturile cresc mai repede decât cheltuielile, dar bugetul rămâne pe deficit

În primele nouă luni din 2025, diferența dintre cheltuieli și venituri însuma 102,47 miliarde de lei, adică 5,35% din PIB. Execuția din 2026 arată o reducere a acestui dezechilibru, fără ca statul să fi diminuat cheltuielile totale în lei.

Bugetul general consolidat a strâns 522,07 miliarde de lei, cu 11,8% peste nivelul perioadei comparabile. Statul a cheltuit 600,59 miliarde de lei, înregistrând o creștere nominală de 5,5%.

Raportarea la economie arată aceeași direcție a ajustării. Veniturile reprezintă 25,4% din PIB, față de 24,4% anterior. Cheltuielile coboară de la 29,7% la 29,2% din PIB. Așadar, scăderea ponderii cheltuielilor nu înseamnă că autoritățile au plătit mai puțini bani în total.

Încasările fiscale și fondurile europene au susținut creșterea veniturilor. Pentru TVA, Ministerul Finanțelor raportează încasări nete de 18,27 miliarde de lei și un avans anual de 24,8%. Instituția leagă evoluția de schimbarea cotelor prin Legea nr. 141/2025.

Principalele categorii de venituri au avut următoarea evoluție:

• Impozitul pe salarii și venit a adus 47,27 miliarde de lei, cu 7,8% mai mult.
• Contribuțiile de asigurări au generat 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8%.
• Impozitul pe profit a furnizat 30,13 miliarde de lei, un avans de 8,7%.
• Impozitele și taxele pe proprietate au adus 11,80 miliarde de lei, cu 29,9% peste nivelul anterior.

Nu toate încasările au urcat. Veniturile nefiscale au coborât cu 7,9%, la 37,87 miliarde de lei. În schimb, rambursările Uniunii Europene pentru plăți efectuate, împreună cu donațiile, au însumat 48,79 miliarde de lei, cu 39,3% mai mult.

Economiile la personal coexistă cu dobânzi mai mari

Statul a alocat personalului 122,14 miliarde de lei, cu 4,54 miliarde de lei sub suma din primele nouă luni ale anului trecut. Ministerul Finanțelor explică reducerea prin limitarea unor sporuri și prin măsurile aplicate cheltuielilor salariale din sectorul public.

Dobânzile au mers în direcția opusă. Bugetul a suportat plăți de 50,63 miliarde de lei, depășind cu 10,69 miliarde de lei nivelul comparabil din 2025. Aceste costuri echivalează cu 2,5% din PIB.

Creșterea dobânzilor depășește, ca valoare, reducerea cheltuielilor de personal. Prin urmare, ajustarea unei categorii de cheltuieli nu elimină presiunea exercitată de celelalte obligații ale statului.

Pentru bunuri și servicii, autoritățile au plătit 77,34 miliarde de lei, în creștere cu 8,9%. Finanțele indică drept principală explicație plățile mai mari din sănătate. Asistența socială a absorbit 187,93 miliarde de lei, aproape cât în perioada corespunzătoare din 2025.

Această structură contează pentru bugetul următor. Salariile, prestațiile sociale și dobânzile reprezintă obligații pe care autoritățile trebuie să le includă în evaluarea resurselor disponibile pentru investiții.

Investițiile avansează, iar finanțarea europeană susține plățile

Plățile pentru investiții au urcat la 107,77 miliarde de lei, comparativ cu 82,62 miliarde de lei în ianuarie–septembrie 2025. Majorarea depășește 25 de miliarde de lei și însoțește reducerea deficitului.

Potrivit Mediafax, finanțarea proiectelor din fonduri externe nerambursabile a reprezentat 70,68% din plățile pentru investiții. Categoria include programele europene și Planul Național de Redresare și Reziliență.

O situație distinctă, actualizată până la 14 octombrie 2026, privește ministerele și celelalte instituții publice centrale. Acestea efectuaseră plăți de 76,57 miliarde de lei pentru proiecte europene și PNRR, reprezentând 64,6% din creditele bugetare aprobate și actualizate.

Din această sumă, proiectele PNRR au primit 44,63 miliarde de lei. Plățile pentru celelalte fonduri europene nerambursabile au însumat 31,94 miliarde de lei. Acest bilanț are alt termen de raportare decât execuția bugetară la nouă luni.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, cere evaluarea investițiilor prin rezultatele efective, nu exclusiv prin contracte sau sume anunțate. El susține prioritizarea proiectelor care pot fi finalizate și pentru care statul poate identifica finanțarea necesară.

Banii rămași din PNRR contează pentru ținta anuală

România a primit până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR, aproximativ două treimi din valoarea planului. Granturile reprezintă 8,95 miliarde de euro, iar împrumuturile, 4,32 miliarde de euro.

Restul de încasat totalizează 6,43 miliarde de euro. Cererea de plată nr. 5, aflată în evaluarea Comisiei Europene, însumează 2,08 miliarde de euro. Cererea finală, nr. 6, depusă la 30 septembrie 2026, acoperă alte 4,35 miliarde de euro.

Mediafax și Știrile ProTV leagă termenul de 20 noiembrie 2026 de decizia privind cererea finală. Digi24 indică aceeași dată pentru decizia asupra cererii nr. 5.

Ministerul avertizează că bugetul național va suporta cheltuielile aferente țintelor și jaloanelor nevalidate, fără recuperarea lor din granturile PNRR. Până la 30 septembrie, bugetul de stat încasase granturi de 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile aferente ajunseseră la 27,19 miliarde.

Știrile ProTV relatează și precizarea Finanțelor despre împrumuturile PNRR: acestea finanțează deficitul, fără să constituie venituri bugetare. Distincția separă banii care acoperă cheltuieli prin granturi de sumele pe care statul le împrumută.

Ținta pentru întregul an 2026 rămâne 6,2% din PIB. Ministerul pregătește evaluarea obligațiilor și investițiilor pentru rectificare și pentru bugetul din 2027, când consolidarea fiscală trebuie să continue.

Ce urmărim mai departe

• Validarea cererilor PNRR nr. 5 și nr. 6: sumele aprobate și încasate vor determina cât din cheltuieli poate fi acoperit prin finanțarea europeană.
• Rectificarea bugetară: corelarea creditelor pentru proiectele PNRR cu tranșele rămase și cu plățile realizabile până la finalul anului.
• Bugetul pentru 2027: evaluarea obligațiilor deja asumate și alegerea investițiilor care vor continua să primească finanțare.

Surse

• Mediafax
• Spotmedia