Ciuma se poate trata astăzi, dar timpul contează. Ce explică medicii și ce verifică OMS în Rusia

Dincolo de îngrijorarea provocată de numele bolii, diferența decisivă față de marile pandemii istorice ține de intervenția medicală. Antibioticele permit tratarea infecției, dar nu elimină pericolul întârzierii. Separat, suspiciunile privind un caz trebuie deosebite de confirmarea lui, inclusiv în situația investigată în Rusia.

Antibioticele schimbă evoluția bolii, dacă tratamentul începe la timp

Pesta, denumirea medicală a ciumei, reprezintă o infecție provocată de bacteria Yersinia pestis. Boala continuă să circule în anumite regiuni, chiar dacă medicina dispune acum de mijloace eficiente împotriva ei.

Prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, președinta Comisiei de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România, leagă eficiența antibioticelor de diagnosticarea și tratarea la timp. Mesajul nu echivalează cu o garanție de vindecare indiferent de momentul intervenției.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată de ce această condiție contează. În lipsa tratamentului, aproximativ 30–60% dintre pacienții cu forma bubonică mor. Formele pneumonică și septicemică pot avea un deznodământ fatal aproape întotdeauna dacă bolnavii nu primesc tratament la timp.

Aceste procente descriu boala netratată, nu rezultatul inevitabil al unei infectări în prezent. A le aplica tuturor pacienților, indiferent de îngrijirea medicală, ar schimba sensul avertismentului transmis de medici.

Pentru cineva care ar contracta astăzi pesta, răspunsul depinde, așadar, de forma infecției și de rapiditatea intervenției. Existența antibioticelor schimbă perspectiva, fără să transforme boala într-una lipsită de riscuri.

Forma pulmonară adaugă riscul transmiterii între oameni

Pesta face parte dintre zoonoze, infecții care pot trece de la animale la oameni. Cel mai des, un purice infectat transmite bacteria prin înțepătură, după ce a preluat-o de la rozătoare, inclusiv șobolani.

Medicii descriu și alte căi de infectare, între care contactul direct cu o sursă infectată. Pentru forma pneumonică există o particularitate: transmiterea de la o persoană la alta pe cale respiratorie.

Cele trei forme principale afectează organismul diferit:

• Forma bubonică provoacă mărirea și durerea ganglionilor limfatici din zona corespunzătoare locului în care bacteria a pătruns în organism.
• Forma septicemică presupune răspândirea infecției în organism, cu afectare sistemică.
• Forma pneumonică afectează plămânii și permite transmiterea directă între oameni.

Aceste forme nu reprezintă întotdeauna evoluții separate. Pesta bubonică poate avansa către forme severe, septicemică sau pulmonară. De aceea, faptul că infecția începe prin afectarea ganglionilor nu înseamnă că va rămâne limitată acolo.

Distincția are două consecințe: explică gravitatea pentru pacient și arată de ce forma pulmonară ridică o problemă suplimentară pentru cei din jur. În acest caz, intervenția rapidă privește atât tratarea bolnavului, cât și controlul transmiterii.

Persistența pestei nu înseamnă revenirea situației din Evul Mediu

Înaintea descoperirii antibioticelor, pesta a provocat trei mari pandemii. Asocierea cu mortalitatea foarte ridicată din trecut explică o parte din îngrijorarea pe care o produce și astăzi.

Între timp, condițiile mai bune de viață și igienă, măsurile de sănătate publică și antibioticele au redus impactul bolii. Știrile Pro TV relatează această explicație a președintei Comisiei de Boli Infecțioase a CMR.

Totuși, reducerea impactului nu înseamnă eradicare. Pesta rămâne endemică în mai multe țări și poate genera îmbolnăviri izolate, focare sau epidemii.

În intervalul 2019–2025, Republica Democratică Congo și Madagascar au raportat cele mai multe cazuri, conform datelor OMS invocate de Colegiul Medicilor. Această distribuție arată persistența bolii, fără să echivaleze cu anunțul unei noi pandemii.

CMR urmărește și felul în care publicul primește asemenea informații. „Este important ca publicul să aibă acces la informații clare, validate medical și prezentate într-un mod responsabil”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană. Ea conduce Colegiul Medicilor din România.

Mesajul instituției păstrează împreună două realități: pesta poate rămâne mortală fără tratament, iar medicina actuală are instrumente pentru a o combate.

În Rusia, suspiciunea de ciumă nu echivalează cu un diagnostic confirmat

Relatările despre laboratorul din regiunea Irkutsk cer o delimitare între informațiile din presă și pozițiile oficiale. Știrile Pro TV vorbește despre cazuri de ciumă, în timp ce G4Media prezintă răspunsul Rusiei către OMS: niciun caz raportat recent în regiune.

Potrivit G4Media, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a prezentat situația miercuri, 7 octombrie 2026. Primele relatări apăruseră pe 2 octombrie și priveau un angajat al Institutului de Cercetare pentru Combaterea Ciumei din Irkutsk.

Persoana murise după internarea cu pneumonie severă. Presa indicase o posibilă expunere accidentală în laborator, însă această ipoteză nu reprezenta o confirmare a ciumei, conform explicațiilor OMS relatate de G4Media.

Aceeași publicație arată că Rusia a comunicat organizației plasarea în carantină a aproximativ 200 de contacți ai presupusului caz. OMS a cerut rezultatele testelor de laborator, justificarea măsurilor sanitare și informații despre sănătatea persoanelor aflate în carantină.

Organizația a solicitat și verificarea relatărilor despre un al doilea angajat cu pneumonie de cauză necunoscută. Tedros a precizat că OMS nu putea realiza încă o evaluare completă a riscului, relatează G4Media.

Prin urmare, poziția transmisă de Rusia și solicitările suplimentare ale OMS trebuie citite separat. Prima neagă existența unui caz raportat recent; celelalte urmăresc clarificarea evenimentului și a motivelor pentru carantină.

Ce urmărim mai departe

• Rezultatele analizelor cerute de OMS, atât pentru persoana decedată, cât și pentru contacți. Acestea pot clarifica suspiciunea de infectare.
• Explicațiile pentru carantină și starea celor aproximativ 200 de persoane, informații solicitate autorităților ruse, potrivit G4Media.
• Verificarea situației celui de-al doilea angajat cu pneumonie, înainte de a prezenta relatarea drept un nou caz de ciumă.
• Evaluarea completă a riscului de către OMS, după clarificarea informațiilor privind laboratorul și persoanele implicate.

Surse

• Mediafax
• Pro TV Știri