CSM susține că normarea dosarelor nu limitează accesul la justiție. Cum funcționează repartizarea

Instanțele din România trec, marți, 15 septembrie 2026, la repartizarea dosarelor în funcție de capacitatea lor de procesare. Consiliul Superior al Magistraturii susține că această schimbare nu limitează accesul cetățenilor la justiție, relatează Agerpres. În aceeași zi, instituția a deschis pe site o interfață publică dedicată mecanismului, potrivit agenției.

Miza reală este diferența dintre înregistrarea unei cauze și repartizarea ei unui judecător. Mecanismul introduce o așteptare pentru dosarele care depășesc capacitatea disponibilă, fără să însemne respingerea lor, conform explicațiilor prezentate de Digi24. Pentru cetățeni, întrebarea practică devine cât durează această așteptare și cum influențează prioritățile ordinea repartizării.

Dosarele peste capacitate așteaptă, nu dispar

Normarea leagă volumul zilnic de cauze repartizate de numărul judecătorilor și de nivelul instanței. Digi24, care citează News.ro, arată că procedura urmărește corelarea încărcării cu o capacitate realistă de procesare.

Regula nu presupune că instanța refuză dosarele venite după atingerea pragului zilnic. Acestea intră în așteptare, iar repartizarea continuă în zilele următoare, explică Digi24. Astfel, înregistrarea și repartizarea nu trebuie confundate cu soluționarea cauzei.

Distincția contează pentru înțelegerea mesajului CSM. Instituția vorbește despre păstrarea accesului la justiție. Procedura descrisă privește ritmul în care judecătorii primesc dosare, nu un termen în care aceștia trebuie să pronunțe o soluție.

Potrivit Agerpres, cetățenii pot accesa interfața publică la adresa csm1909.ro/estimare-repartizare. Aceasta privește gestionarea cauzelor în raport cu posibilitățile de procesare ale fiecărei instanțe.

Pentru justițiabili, relevanța practică a mecanismului stă tocmai în această raportare la instanța concretă. Un prag calculat pentru o anumită judecătorie nu reprezintă automat capacitatea tuturor judecătoriilor.

Pragurile scad treptat până la media europeană

Capacitatea de referință pornește de la cel mai recent raport al Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției, CEPEJ. Potrivit Digi24, calculul folosește media europeană, fără România.

Procedura prevede o tranziție. În primul an, capacitatea reprezintă dublul reperului european. În anul al doilea, multiplicatorul scade la 1,5. Din al treilea an, mecanismul ajunge la media de referință, arată aceeași publicație.

Valorile anuale prezentate de Digi24 sunt:

Nivelul instanței	Dosare pentru un judecător în primul an	Media europeană de referință
Judecătorie	576	288
Tribunal	384	192
Curte de apel	238	119

Aceste cifre exprimă capacități anuale pentru fiecare judecător. Ele nu reprezintă un număr identic de dosare repartizate zilnic la toate nivelurile sistemului.

Etapizarea înseamnă că primul an nu aduce direct aplicarea mediei europene. Evaluarea efectelor trebuie, așadar, să distingă între pragurile inițiale și cele prevăzute pentru următoarele etape.

Capacitatea nefolosită poate ajuta repartizarea din ziua următoare

Un exemplu publicat de Digi24 arată cum se transformă norma anuală într-o capacitate zilnică. La o judecătorie cu patru judecători, calculul pentru primul an pornește de la 576 de dosare pentru fiecare magistrat.

Totalul instanței ajunge la 2.304 dosare anual. Împărțirea la zilele calendaristice indică aproximativ 6,31 dosare pe zi, potrivit exemplului.

Publicația ilustrează apoi repartizarea folosind șase dosare zilnic. Dacă pe 15 septembrie intră șapte cauze obișnuite, una așteaptă. Dacă a doua zi sosesc încă șapte, repartizarea începe cu dosarul restant, apoi continuă cu cinci dintre cele noi.

În acest punct, două dosare rămân pentru zilele următoare. Pe 17 septembrie, intrarea a numai trei cauze noi permite repartizarea a cinci dosare în total: cele două restante și cele trei nou-înregistrate.

Capacitatea neutilizată se transferă zilei următoare. Astfel, în exemplul Digi24, instanța poate repartiza pe 18 septembrie toate cele șapte cauze înregistrate atunci.

Mecanismul nu funcționează, prin urmare, ca o limită zilnică izolată. Așteptarea acumulată și capacitatea rămasă disponibilă leagă repartizările din zile succesive.

Ordinele de protecție au prioritate, executările silite au alt regim

Procedura diferențiază cauzele excluse de la calcul de cele prioritare. Cele două categorii produc efecte diferite asupra capacității disponibile, potrivit explicațiilor Digi24.

Încuviințările de executare silită fac parte dintre cauzele excluse. Instanța le repartizează peste capacitatea zilnică, fără să consume din aceasta. În exemplul publicației, trei asemenea cereri intră la repartizare alături de șase dosare obișnuite.

Ordinele de protecție urmează altă regulă. Acestea intră în calculul capacității, dar primesc repartizare imediată chiar dacă depășesc pragul zilei.

Digi24 oferă exemplul unei instanțe cu o capacitate zilnică de șase dosare, care primește zece ordine de protecție. Instanța le repartizează pe toate imediat. Cele patru cauze peste prag reduc însă la două capacitatea disponibilă în ziua următoare.

Diferența explică de ce aceeași limită zilnică poate produce rezultate diferite. Contează atât numărul cauzelor intrate, cât și categoria lor.

Lista completă a cauzelor excluse și prioritare apare în anexa Hotărârii Secției pentru judecători a CSM nr. 1642, precizează Digi24.

Creșterea volumului explică presiunea pentru normare

Argumentul central al mecanismului este încărcarea instanțelor. Digi24 relatează că explicațiile procedurii indică o creștere de peste 27% a dosarelor nou-intrate între 2020 și 2024.

Conform acelorași explicații, prezentate de publicație, volumul cauzelor noi din România ar fi depășit de trei până la patru ori media europeană în ultimii ani. Schemele de judecători și grefieri au rămas, în linii mari, neschimbate în ultimul deceniu.

Aici apare tensiunea practică a normării. Repartizarea poate respecta capacitatea stabilită, în timp ce dosarele suplimentare așteaptă. De aceea, respectarea pragului și evoluția așteptării trebuie urmărite împreună.

Afirmația CSM despre accesul la justiție privește principiul mecanismului. Aplicarea sa va putea fi evaluată și prin ritmul repartizării, inclusiv atunci când cauzele prioritare consumă capacitatea zilelor următoare.

Ce urmărim mai departe

• Așteptarea înaintea repartizării: cum evoluează numărul dosarelor care depășesc capacitatea disponibilă și timpul până la preluarea lor.
• Efectul cauzelor prioritare: cât influențează repartizarea imediată a acestora capacitatea rezervată dosarelor obișnuite în zilele următoare.
• Tranziția dintre etape: cum se modifică repartizarea când pragurile coboară de la dublul mediei europene la 1,5 ori această medie, apoi la nivelul de referință.