România intră în producția de drone militare. Program de 200 de milioane euro cu Ucraina, fabrici la Brașov
România începe producția de drone militare la Brașov. Program SAFE de 200 mil euro cu Ucraina, modele Cuda și Sirin la Carfil și fabrică privată de 800 drone pe lună.
Ministerul Apărării are lista firmelor care vor produce drone în parteneriat cu Ucraina, cu bani europeni. Proiectul are un buget de 200 de milioane de euro și este condiționat de coproducție cu partea ucraineană. În paralel, la Brașov au început deja primele linii de fabricație, cu modele Cuda și Sirin, iar o companie privată anunță o capacitate de până la 800 de drone pe lună.
Dincolo de anunțuri, întrebarea este dacă România poate trece de la importator de drone la producător regional, pe flancul estic al NATO.
200 de milioane de euro prin SAFE
Potrivit datelor publicate de MApN și de presa care a consultat documentele, România discută cu 15 companii din Ucraina pentru producția de drone, într-un proiect finanțat prin instrumentul european SAFE, Security Action for Europe.
Proiectul beneficiază de 200 de milioane de euro prin programul SAFE, în coproducție și ne dorim ca în această colaborare MApN să fie o piesă centrală, nu doar un beneficiar. - Ministrul Apărării, Radu Miruță
Mecanismul SAFE are o caracteristică, explică ministrul: primim 200 de milioane de euro doar dacă facem coproducție și doar dacă facem coproducție cu Ucraina.
Potrivit Ministerului Apărării al Ucrainei, sub programul SAFE, producția de drone va fi localizată în România în cooperare cu companii ucrainene, alături de transfer tehnologic și de stabilirea unui ciclu continuu de inovare.
Cinci firme românești au fost desemnate în presa locală ca partenere în proiect, în timp ce partenerii ucraineni propuși sunt Greentech, General Cherry și Edrone, potrivit site-ului Conteaza.ro. Pe 12 martie 2026, președinții României și Ucrainei au semnat la București o declarație de intenție privind producerea de sisteme de apărare ucrainene, inclusiv drone, în România. Pe 1 aprilie 2026, producătorii ucraineni se aflau deja la București pentru discuții cu MApN, potrivit unui comunicat al Guvernului României.
Discuțiile vizează cercetarea, dezvoltarea și producția de drone, inclusiv dezvoltarea unor noi tipuri de sisteme, precizează MApN. Agenția Media a Armatei notează că termenul de semnare a contractului a fost stabilit pentru sfârșitul lunii mai 2026.
Primele drone militare făcute la Brașov
România pleacă de la zero, dar nu de la zero absolut.
Uzina Carfil Brașov, parte din ROMARM, a început în 2025 producția unei game de drone militare în cooperare cu compania americană Periscope Aviation, potrivit portalului Defence Industry Europe. Proiectul Romanian Drone a fost lansat în noiembrie 2024, după semnarea unui memorandum între Guvern și partenerul american.
Primele două modele sunt Cuda și Sirin. Potrivit directorului general Carfil, Mircea Petru Tanțău, citat de Curs de Guvernare și TechRider: Începem cu dronele mai simple, Cuda și Sirin, trecând chiar din acest an la producerea și altor drone, unele chiar cu specific militar. Vom începe cu câte 25 de bucăți, urmând rapid ca în Carfil să producem un număr mult mai mare in funcție de comenzi.
Datele tehnice anunțate: Cuda are 26 de minute autonomie, 1,5 kg sarcină utilă și plafon 4.000 metri, pentru recunoaștere. Sirin are o capacitate de 14,5 kg de sarcină utilă, o autonomie de 36 de minute și un plafon de 5.000 de metri. Până la finalul anului, ar urma să fie fabricate cel puțin 10 drone din fiecare tip, spun surse New Money, iar drona de atac Spectre, cu control autonom și inteligență artificială, a fost deja dezvoltată tot la Carfil cu Periscope.
A doua linie este privată. Compania Orbotix Industries a inaugurat oficial în mai 2026 o fabrică de drone autonome la Brașov, potrivit Mediafax și New Money.
Credem că România are talentul, capabilitățile și potențialul pe termen lung pentru a juca un rol important în ecosistemul industrial european de apărare. - Bogdan Ochiană, CEO Orbotix
Fabrica a fost proiectată pentru o producție scalabilă, urmând să ajungă treptat la o capacitate de până la 800 de drone pe lună, pe măsură ce operațiunile vor fi extinse. În faza inițială, compania începe cu 100-200 de unități lunar și are nevoie de circa 40 de angajați. Orbotix anunță un obiectiv anual de aproximativ 10.000 de drone, capabile să acționeze în roiuri, și un memorandum semnat cu Romaero.
De ce Brașovul și de ce acum
Alegerea Brașovului nu e întâmplătoare. Aici funcționează IAR Brașov, care a semnat deja un acord cu Israel Aerospace Industries pentru producția de drone tactice Heron în România, cu o academie de instruire pentru operatori.
Dar aici apare diferența. Până acum, România cumpăra drone. Bayraktar din Turcia, Watchkeeper, sisteme israeliene. Acum încearcă să le producă.
Contextul contează. Războiul din Ucraina a arătat că dronele ieftine, consumabile, produse în mii de exemplare, pot face diferența mai mult decât platformele scumpe și complexe. Fundația Saratoga notează că primele sisteme românești pun accent pe simplitate, fiabilitate și cost redus, reflectând lecțiile din Ucraina, unde sistemele consumabile depășesc adesea platformele scumpe.
Problema nu se oprește la fabricație. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială Elie Carafoli, INCAS, coordonează proiectul unei drone românești cu proprietate intelectuală 100% românească, cu utilizare duală, militară și civilă, care ar trebui să fie gata la finalul anului și produsă în serie la Carfil, cu centru de perfecționare a operatorilor.
Ce urmează
Unu, transferul tehnologic. Ucraina produce peste 1 milion de drone pe an în 2025-2026, cu un ciclu de inovare de 2-3 luni. România produce 50-100 pe lună în 2026. Diferența e uriașă. Proiectul SAFE prevede transfer tehnologic, dar rămâne de văzut dacă firmele românești vor primi acces la software-ul de navigație, la sistemele antibruiaj și la producția de baterii și motoare.
Doi, finanțarea. 200 de milioane de euro prin SAFE este mult pentru România, dar puțin raportat la nevoile flancului estic. Comisia Europeană a alocat 800 de miliarde de euro pentru apărare în următorul ciclu, iar România are nevoie de cel puțin 10 miliarde de euro pe an pentru industria militară, potrivit Curs de Guvernare. Fără comenzi ferme de la Armata Română, fabricile de la Brașov riscă să producă pentru export, nu pentru înzestrare.
Trei, oamenii. Orbotix vorbește de 40 de angajați pentru 800 de drone pe lună. Carfil are nevoie de piloți de drone instruiți împreună cu americanii de la Periscope Aviation. MApN anunță înființarea unei echipe dedicate pentru proiectul cu Ucraina. Întrebarea este cine îi formează și cât de repede.
Dacă următoarele date din teren vor confirma producția de 800 de unități pe lună la Brașov și semnarea contractului SAFE, discuția nu va mai fi despre dacă România poate produce drone. Va fi despre dacă poate produce drone care contează în războiul modern: autonome, în roiuri, cu AI, rezistente la bruiaj, la preț de câteva mii de euro bucata.
Pentru moment, România a trecut de la faza de intenție la faza de prototip. Următorul pas, producția de serie, va arăta dacă Brașovul devine noul hub de drone al UE sau rămâne un atelier cu două modele de prezentare.
Surse:
De reținut pe scurt!
Vezi știrile noastre mai sus în Google News și în Discover.
Continuă lectura
Economia României a stagnat în trimestrul II.
PIB România T2 2026 stagnare 0% față de T1 și minus 0,4% anual. INS confirmă încetinirea declinului, S1 minus 0,8%. Prognoze Comisia Europeană și OCDE minus 0,1%.
Călin Georgescu - articol inventat despre un președinte inventat
Cum a fost publicat și șters articolul Newsweek despre Călin Georgescu: articol de lobby anti-România pro Georgescu semnat de autor inexistent
FN Herstal propune armă de asalt după eșecul achiziției Sig Sauer
FN Herstal propune României achiziție comună de arme de asalt prin SAFE după ce termenul de 30 mai 2026 pentru contractul Sig Sauer de 816 milioane euro a fost depășit.
Comentarii
Se încarcă…