PNL susține învestirea Guvernului Niculescu, dar trece în opoziție. Acordul anunțat de Bolojan și disputa din partid

Dincolo de votul pentru instalarea Executivului, miza este separarea urgenței bugetare de participarea la guvernare. Bolojan cere un guvern cu puteri depline, dar refuză asumarea politică a componenței sale. Discuțiile din partid arată însă dezacorduri atât asupra susținerii cabinetului, cât și asupra retragerii liberalilor de la putere.

Rectificarea bugetară explică votul, fără să închidă disputa politică

Ilie Bolojan, președintele PNL și premier interimar, a prezentat decizia drept o excepție impusă de situația instituțiilor publice. În declarația redată de Mediafax, el a invocat o criză politică prelungită de peste cinci luni.

„Acest vot nu ar fi fost acordat în condiții normale de către partidul nostru, dat fiind componența acestui guvern”, a declarat Bolojan, potrivit Mediafax.

Argumentul său central privește rectificarea bugetară. Bolojan a explicat că un executiv interimar nu poate emite ordonanțele necesare și că prelungirea blocajului amenință funcționarea unor servicii publice.

Avertismentul privește riscul unor întreruperi, nu anunțul că instituțiile respective și-au oprit deja activitatea. Liderul liberal leagă astfel învestirea unui nou cabinet de posibilitatea intervenției asupra bugetului.

HotNews relatează că, în intervenția de vineri la Digi24, Bolojan a indicat unitățile de primiri-urgențe drept exemplu al problemelor de finanțare. El a acuzat deciziile Ministerului Sănătății de subfinanțarea acestora și a spus că redistribuirile interne nu mai sunt suficiente.

Susținerea învestirii nu echivalează, în această argumentație, cu aprobarea tuturor opțiunilor noului cabinet. Ea urmărește să permită decizii bugetare pe care actualul guvern interimar nu le poate lua, potrivit explicațiilor lui Bolojan.

Acordul fixează țintele de deficit și un termen politic limitat

Bolojan a anunțat că va semna acordul cu premierul desemnat Luca Niculescu duminică după-amiază, relatează Mediafax. La momentul declarației, semnarea reprezenta un pas anunțat, nu unul deja încheiat.

Angajamentul prezentat de liderul PNL privește păstrarea țintelor de deficit asumate de România prin guvernările anterioare. Bolojan a legat această condiție de continuarea accesului la fonduri europene și de încrederea investitorilor, potrivit aceleiași publicații.

Tot el a inclus între obiective corectarea cheltuielilor bugetare și crearea condițiilor pentru relansare economică. Acestea sunt obiectivele invocate pentru acord, nu rezultate pe care semnarea documentului le-ar garanta.

„Acest acord este pe o durată limitată până după aprobarea legii bugetului”, a declarat Ilie Bolojan, citat de Mediafax.

Limita anunțată delimitează sprijinul pentru instalarea guvernului de un angajament politic pe termen lung. Bugetul devine astfel reperul în jurul căruia Bolojan definește relația imediată cu viitorul Executiv.

Retragerea din funcții completează această delimitare. Potrivit Mediafax, Bolojan a anunțat că demnitarii susținuți de PNL își vor depune demisiile la începutul săptămânii următoare.

Prin urmare, conducerea liberală propune două mișcări simultane: sprijin pentru învestire și renunțare la posturile deținute cu susținerea partidului. Tocmai această combinație a alimentat o parte dintre criticile interne.

Iașiul respinge învestirea, iar Petcu contestă retragerea de la putere

Opoziția față de strategia conducerii nu are o singură direcție. Unii liberali resping votul pentru cabinet, în timp ce alții cer păstrarea influenței prin participarea la guvernare.

G4Media relatează că Biroul Politic Județean al PNL Iași a votat în unanimitate împotriva susținerii învestirii. Filiala a motivat decizia prin rolul dominant pe care îl atribuie PSD în noua formulă guvernamentală.

Alexandru Muraru, președintele PNL Iași și vicepreședinte al partidului, a apărat această poziție într-un comunicat redat de G4Media. El a susținut că liberalii trebuie să păstreze direcția reformistă și să evite dependența politică de PSD.

Guvernul propus include 12 miniștri PSD. Componența explică o parte dintre rezervele liberalilor, dar disputa privește și răspunsul partidului la această configurație.

În ședința conducerii, Toma Florin Petcu, liderul PNL Giurgiu, a cerut analizarea participării liberalilor la guvernare, potrivit Gândul. El a argumentat că prezența în Executiv ar permite influențarea deciziilor și sprijinirea aleșilor locali.

Gândul relatează că Petcu a criticat și atenția excesivă acordată reacțiilor online, în detrimentul opiniilor din teritoriu. Critica sa vizează, așadar, atât direcția politică, cât și modul în care conducerea stabilește strategia.

Pozițiile de la Iași și Giurgiu nu sunt identice. Prima respinge susținerea cabinetului, iar a doua contestă renunțarea la participarea directă la deciziile guvernamentale.

Veștea susține votul, dar cere schimbări în relația cu teritoriul

Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, a susținut învestirea, fără să renunțe la criticile adresate conducerii. Gândul relatează că intervenția sa a vizat respectarea opiniilor diferite și recunoașterea rezultatelor electorale.

Veștea a reproșat unor colegi că îi contestă pe liberalii care au câștigat alegeri. El l-a criticat explicit pe Alexandru Muraru și a invocat propria vechime de 30 de ani în PNL, potrivit Gândul.

Discuția a depășit însă raporturile dintre lideri. Președintele CJ Brașov a acuzat aprobarea târzie a bugetului și lipsa listei de investiții de afectarea activității administrațiilor locale.

Potrivit relatării Gândul, Veștea a susținut că aceste probleme au împiedicat demararea procedurilor de achiziție încă din ianuarie. Afirmațiile sale aduc în dezbatere consecințele administrative ale întârzierilor bugetare, din perspectiva unui lider local.

Veștea a contestat și perspectiva parteneriatului cu USR, cerând identificarea unor lideri proprii pentru alegerile din 2028, relatează Gândul. În schimb, G4Media consemnează intenția lui Bolojan de a construi împreună cu USR un pol de modernizare, posibilă viitoare alianță electorală.

Votul pentru învestire nu rezolvă aceste divergențe. Liberalii au de gestionat atât relația imediată cu Guvernul Niculescu, cât și alegerea unei direcții politice pentru următoarele alegeri.

Ce urmărim mai departe

• Semnarea acordului Bolojan–Niculescu: angajamentele privind deficitul și durata sprijinului, anunțate de liderul PNL.
• Votul parlamentar de învestire: felul în care decizia conducerii se reflectă în voturile liberalilor, după pozițiile divergente din partid.
• Demisiile demnitarilor susținuți de PNL: aplicarea retragerii anunțate pentru primele zile ale săptămânii viitoare.
• Rectificarea și legea bugetului: răspunsul la problemele de finanțare invocate de Bolojan și respectarea angajamentelor fiscale.

Surse

• Mediafax
• Gândul