Edi Rama, atac dur la adresa studenților: „Extremiști manipulați”

Tensiunile politice și sociale din Albania au atins un nou punct critic, după ce premierul Edi Rama a adoptat o poziție extrem de dură față de valul de proteste studențești care a cuprins capitala Tirana și alte orașe importante. Într-o declarație care a stârnit numeroase controverse, șeful executivului de la Tirana i-a catalogat pe unii dintre tinerii demonstranți drept „extremiști ideologici” și a sugerat că mișcarea de stradă este orchestrată din umbră de forțe externe ostile. Această schimbare de ton vine după șapte zile de confruntări violente între forțele de ordine și cetățenii care cer demisia guvernului.

Acuzații de extremism și influențe străine

În cadrul unei întâlniri desfășurate marți cu directorii școlilor secundare din Tirana și cu ministrul educației, Mirela Kumbaro, Edi Rama nu a făcut economie de cuvinte dure. El a susținut că, deși dreptul la protest este unul fundamental, manifestațiile actuale au fost deturnate de elemente radicale. „Există studenți care sunt extremiști în punctele lor de vedere, studenți care sunt legați de ideologii politice extremiste”, a afirmat premierul, încercând să facă o distincție între protestul pașnic și actele de violență stradală.

Mai mult, Rama a ridicat miza geopolitică a conflictului intern, susținând, fără a prezenta dovezi concrete, că serviciile de informații străine sunt implicate în destabilizarea țării. El a indicat direct spre Rusia și Iran ca fiind actorii care ar căuta să submineze ordinea publică în Albania. Această retorică a „inamicului extern” este văzută de analiști ca o încercare de a delegitima revendicările interne ale tinerilor, mutând atenția către amenințări de securitate națională. De asemenea, opoziția politică din Albania a fost acuzată de complicitate în aceste acțiuni de destabilizare.

Violențe pe străzile din Tirana și răspunsul poliției

Contextul acestor declarații este unul marcat de haos urban. Timp de o săptămână, străzile din Tirana au fost teatrul unor lupte de gherilă între protestatari și trupele speciale ale poliției. Tinerii au utilizat cocktailuri Molotov, pietre și diverse proiectile improvizate pentru a ataca cordoanele de securitate și clădirile guvernamentale. Răspunsul autorităților a fost pe măsură: poliția a recurs la utilizarea masivă a gazelor lacrimogene, a tunurilor cu apă și a gloanțelor de cauciuc pentru a dispersa mulțimea.

În ciuda acuzațiilor de utilizare disproporționată a forței, Edi Rama a apărat ferm acțiunile Poliției de Stat. Luni, în cadrul unei întâlniri cu șefii poliției, premierul a promis un bonus de 2.500 de euro pentru fiecare ofițer implicat în gestionarea protestelor, un gest interpretat de critici ca o încercare de a asigura loialitatea forțelor represive. Rama a transmis un avertisment clar: „Oricine este prezent la o demonstrație violentă este o țintă pentru Poliția de Stat... Sunteți acolo pentru că sunteți de partea lor [a protestatarilor]”.

Sancțiuni financiare și presiuni asupra familiilor

Pe lângă forța fizică, guvernul albanez pare decis să utilizeze și pârghii administrative și financiare pentru a descuraja participarea la proteste. Edi Rama a avertizat că familiile minorilor implicați în distrugeri vor fi trase la răspundere civilă pentru daunele cauzate. Mai grav, studenții identificați la proteste riscă pierderea burselor de studiu, a asistenței financiare și chiar a accesului la educație gratuită.

Biroul de presă al premierului a încercat ulterior să nuanțeze aceste declarații, precizând că avertismentele se referă strict la actele de violență și nu la exercitarea dreptului democratic de a protesta. Reprezentanții guvernului au invocat prevederi ale Codului Civil pentru a justifica răspunderea patrimonială a părinților, susținând că nu este vorba despre sancțiuni colective, ci despre aplicarea procedurilor legale în cazul distrugerii proprietății publice și private.

Reacții dure din partea societății civile

Criticii regimului Rama și figuri marcante ale societății civile albaneze au reacționat cu vehemență la adresa acestui discurs. Scriitorul Fatos Lubonja, fost deținut politic în perioada dictaturii comuniste, a comparat limbajul premierului cu cel al fostului dictator Enver Hoxha. Lubonja a declarat pentru BIRN că discursul lui Rama este plin de manipulări și minciuni, menite să portretizeze orice formă de opoziție ca fiind opera „dușmanilor interni și externi”.

Această polarizare extremă pune în pericol parcursul european al Albaniei. Rama însuși a recunoscut că violențele reprezintă o amenințare la adresa obiectivului său de a adera la Uniunea Europeană până în anul 2030. Totuși, analiștii avertizează că tocmai retorica agresivă a guvernului și refuzul de a dialoga pe fondul problemelor ridicate de studenți ar putea fi factorul care va inflama și mai mult spiritele, ducând la o criză politică prelungită și la izolarea internațională a țării.