Europarlamentarii condamnă Serbia pentru funeraliile lui Ratko Mladic

Parlamentul European a devenit scena unor dezbateri aprinse marți, 15 septembrie 2026, după ce funeraliile fostului general sârb bosniac Ratko Mladic, desfășurate la Belgrad, au provocat un val de indignare la nivel internațional. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a condus criticile, afirmând că Serbia eșuează în mod sistematic să respecte valorile fundamentale ale Uniunii Europene, în ciuda statutului său de țară candidată. Imaginile de la înmormântarea lui Mladic, care a inclus onoruri militare și prezența unor înalți oficiali de stat, au fost descrise de Kos ca fiind „profund tulburătoare”.

Ratko Mladic, supranumit „Măcelarul din Balcani”, a murit la Haga în timp ce ispășea o pedeapsă de închisoare pe viață pentru genocid și crime împotriva umanității, comise în timpul războiului din Bosnia din anii '90. Decizia Serbiei de a-i acorda un ultim omagiu cu caracter oficial a redeschis răni vechi în regiune și a pus sub semnul întrebării sinceritatea parcursului european al Belgradului sub conducerea președintelui Aleksandar Vucic.

Reacția dură a Comisiei Europene și a Martei Kos

În cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European, Marta Kos a subliniat că prezența miniștrilor sârbi, a oficialilor de stat și a reprezentanților militari la funeralii reprezintă un semnal extrem de periculos. Mai mult, participarea liderilor politici din Republika Srpska (entitatea condusă de sârbi din Bosnia și Herțegovina) alături de oficialii de la Belgrad a fost interpretată ca o validare a politicilor naționaliste care au devastat Balcanii în urmă cu trei decenii.

„Prin depunerea cererii de aderare la UE, Serbia s-a angajat să respecte standardele, principiile și valorile noastre”, a declarat Kos. Ea a reiterat poziția fermă a Comisiei Europene: glorificarea criminalilor de război, negarea genocidului și revizionismul istoric sunt fundamental incompatibile cu valorile europene. „Aceste manifestări nu își au locul în Uniunea Europeană și nici în țările care aspiră să devină membre”, a adăugat comisarul, subliniind că Belgradul trebuie să își asume responsabilitatea pentru acțiunile sale.

Detaliile funeraliilor de la cimitirul Topcider

Ratko Mladic a fost înmormântat pe 7 septembrie la cimitirul Topcider din Belgrad, după ce trupul său a fost repatriat din Olanda. Slujba religioasă a fost oficiată chiar de Patriarhul Porfirije, capul Bisericii Ortodoxe Sârbe, ceea ce a conferit evenimentului o greutate simbolică majoră. Deși nu a fost declarată oficial o „înmormântare de stat”, prezența gărzii militare și a membrilor cabinetului guvernamental a transformat ceremonia într-un act de recunoaștere oficială a fostului general.

Pentru mulți observatori, acest eveniment nu a fost doar un act privat de doliu, ci o demonstrație de forță politică. Criticii susțin că regimul Vucic folosește astfel de momente pentru a consolida sprijinul naționalist intern, ignorând în același timp sensibilitățile victimelor războiului din Bosnia și cerințele de reconciliere impuse de procesul de aderare la UE.

Critici vehemente din partea europarlamentarilor croați

Europarlamentarii din statele vecine, în special din Croația, au fost cei mai vocali în condamnarea evenimentelor de la Belgrad. Davor Ivo Stier, reprezentant al Uniunii Democrate Croate (HDZ) și membru al grupului PPE, a arătat direct spre președintele Aleksandar Vucic. Stier a subliniat că, în calitate de comandant suprem al forțelor armate, Vucic este direct responsabil pentru onorurile militare acordate lui Mladic.

„Trebuie să fim fermi și să spunem clar că politica noastră față de Serbia a fost prea blândă și ineficientă”, a afirmat Stier. El a mers mai departe, propunând măsuri drastice: suspendarea fondurilor europene pentru guvernele care refuză să se distanțeze de moștenirea politică a lui Slobodan Milosevic și care continuă să glorifice figuri precum Mladic. Această poziție reflectă o frustrare crescândă în rândul anumitor state membre UE față de ceea ce ele percep ca fiind o „duplicitate” a Belgradului.

Viitorul negocierilor de aderare sub semnul întrebării

Tonino Picula, din grupul Socialiștilor și Democraților (S&D), a ridicat o problemă fundamentală: legitimitatea continuării negocierilor de aderare cu actualul guvern sârb. Picula a sugerat că UE ar trebui să reevalueze dacă Serbia, sub actuala conducere, mai îndeplinește criteriile politice necesare pentru integrare. Această retorică indică o posibilă blocare a capitolelor de negociere dacă Belgradul nu face pași concreți spre democratizare și asumarea trecutului.

Pe de altă parte, Helmut Brandstatter, din grupul Renew Europe, a cerut Partidului Popular European (PPE) să rupă legăturile cu Partidul Progresist Sârb (SNS) al lui Vucic. Brandstatter a evidențiat o contradicție majoră în strategia lui Vucic: dorința de a obține fonduri europene și legitimitate democratică, menținând în același timp o relație strânsă cu Rusia și promovând un regim autoritar acasă.

Contextul alegerilor anticipate și relația cu Rusia

Discuțiile din Parlamentul European au atins și tema alegerilor anticipate ce urmează să aibă loc în Serbia. Brandstatter a avertizat că Vucic încearcă să obțină o nouă majoritate pentru a continua jocul la două capete: „Vrea banii noștri și prietenia cu Rusia, iar acest lucru nu se poate întâmpla”. Deși a subliniat că poporul sârb este binevenit în marea familie europeană, el a fost categoric în privința regimului actual, afirmând că un sistem autoritar care celebrează atrocitățile nu are loc în Uniune.

Această criză diplomatică survine într-un moment în care UE încearcă să își consolideze influența în Balcanii de Vest, în contextul presiunilor geopolitice exercitate de Moscova. Totuși, cazul funeraliilor lui Mladic demonstrează că, pentru mulți lideri europeni, valorile morale și justiția istorică nu pot fi sacrificate de dragul stabilității politice regionale.