HDZ BiH angajează lobby-iști americani pentru a influența echipa Trump

Uniunea Democrată Croată din Bosnia și Herțegovina (HDZ BiH), principala forță politică a croaților din această țară, a decis să își extindă influența peste ocean. Partidul a semnat recent un contract cu firma americană de relații guvernamentale și comunicare strategică Mercury Public Affairs. Această mișcare vine într-un moment critic, înaintea alegerilor parlamentare din octombrie, și reflectă dorința partidului de a se alinia cu interesele administrației Trump, care a manifestat un interes sporit pentru proiectele energetice din Balcani.

Contractul, făcut public prin intermediul Legii privind Înregistrarea Agenților Străini (FARA) din Statele Unite, a fost semnat pe 24 iulie de liderul HDZ BiH, Dragan Covic. Documentul stipulează un cost lunar de 30.000 de dolari, fără taxe, pentru serviciile de consultanță. Această investiție financiară semnificativă subliniază importanța pe care partidul o acordă modului în care este perceput la Washington, în special în contextul unor proiecte strategice precum gazoductul Interconexiunea Sudică.

Miza energetică și gazoductul Interconexiunea Sudică

Unul dintre motivele principale ale acestui demers de lobby este proiectul gazoductului Interconexiunea Sudică, susținut puternic de Statele Unite. Washingtonul consideră acest proiect esențial pentru securitatea energetică a regiunii, având ca scop reducerea dependenței de gazul rusesc. Totuși, HDZ BiH a fost acuzat de obstrucționarea proiectului prin solicitarea ca acesta să fie gestionat de o nouă companie cu sediul în Mostar, centrul puterii politice a croaților bosniaci, în loc de compania de stat existentă în Sarajevo.

Jurnalistul de politică externă Harun Karcic, fondatorul Inițiativei pentru Analiză Strategică, explică faptul că HDZ BiH încearcă să își prezinte poziția nu ca pe o blocare a unui proiect strategic american, ci ca pe o chestiune de echilibru constituțional. Prin intermediul Mercury Public Affairs, partidul dorește să convingă decidenții americani că gestionarea gazoductului din Mostar este necesară pentru a asigura egalitatea instituțională a popoarelor constituente din Bosnia și Herțegovina.

Modelul Republicii Srpska și influența conservatoare

HDZ BiH nu este prima entitate din Bosnia care apelează la lobby-ul american. Analistul politic Kurt Bassuener, de la think tank-ul Democratization Policy Council, notează că Republika Srpska (entitatea cu majoritate sârbă) utilizează lobby-iști în Washington încă din 2007. Rezultatele acestor eforturi au devenit evidente anul trecut, când unele sancțiuni împotriva unor figuri politice sârbe au fost ridicate. Bassuener consideră că HDZ BiH încearcă acum să intre formal în acest joc pentru a influența politicile americane în favoarea agendei sale.

Există, de asemenea, o aliniere ideologică vizibilă cu cercurile conservatoare din SUA. În februarie 2026, Heritage Foundation, un influent think tank conservator, a publicat articole care criticau administrația din Sarajevo, sugerând că aceasta ar reprima vecinii creștini (sârbi și croați) și că Biroul Înaltului Reprezentant (OHR) ar fi devenit un „administrator imperial” care subminează suveranitatea domestică. Aceste narațiuni servesc perfect obiectivelor HDZ BiH de a obține o mai mare autonomie sau chiar o a treia entitate în cadrul statului bosniac.

Strategia „Scutului Pro-Vest” și relația cu NATO

Pentru a contracara acuzațiile că parteneriatul său tactic cu liderul sârb Milorad Dodik ar slăbi cursul pro-occidental al țării, HDZ BiH folosește contractul de lobby pentru a-și construi o imagine de partener euro-atlantic stabil. Mercury Public Affairs s-a angajat să consolideze relațiile partidului cu instituțiile SUA, NATO și Uniunea Europeană. Harun Karcic numește această strategie un „scut pro-occidental” clasic în limbajul lobby-ului de la Washington.

Mesajul transmis este că stabilitatea internă a Bosniei, interpretată prin prisma drepturilor popoarelor constituente definite la Dayton, este o precondiție pentru arhitectura de securitate a întregii regiuni. Astfel, HDZ BiH încearcă să se branduiască drept un bastion al valorilor occidentale în Balcani, în ciuda criticilor interne care văd în aceste acțiuni o tentativă de fragmentare a statului.

Impactul asupra coeziunii statale a Bosniei

Această tendință de a angaja firme private de lobby pentru a promova agende etnice sau regionale separate este privită cu îngrijorare de unii experți. Adnan Huskic, profesor la Școala de Știință și Tehnologie din Sarajevo, a remarcat că „puterea americană pare a fi de vânzare”, iar partidele profită de acest lucru pentru a-și crește șansele în planurile viitoare. Totuși, această abordare poate submina coeziunea statului.

Când partidele politice desfășoară campanii de lobby private și concurente în Washington, ele creează în fața partenerilor străini imaginea unei societăți profund fragmentate, în care nu există un consens minim asupra problemelor strategice. În loc să folosească canalele diplomatice oficiale, cum ar fi Ministerul Afacerilor Externe, liderii locali preferă să își cumpere influența pe piața liberă, ceea ce, pe termen lung, ar putea izola și mai mult instituțiile centrale ale Bosniei și Herțegovinei.