Magistrații sârbi din Kosovo cer revenirea în funcții după boicot

La aproape patru ani de la momentul în care comunitatea sârbă a decis să părăsească în mod colectiv instituțiile statului Kosovo, peisajul juridic și politic din regiune pare să intre într-o nouă etapă de reconfigurare. Autoritățile judiciare de la Pristina au confirmat recent că un număr semnificativ de foști magistrați sârbi au depus solicitări oficiale pentru a fi reintegrați în funcțiile deținute anterior în municipalitățile din nordul țării, unde populația este majoritar sârbă.

Arian Gashi, președintele Consiliului Procurorilor din Kosovo (KPC), a declarat oficial pentru BIRN că instituția pe care o conduce a început să primească notificări din partea procurorilor și a personalului auxiliar din comunitatea sârbă. Gashi a subliniat că, odată ce toate cererile vor fi centralizate, Consiliul va analiza situația și va decide modalitatea legală de a gestiona aceste solicitări, având în vedere contextul sensibil al demisiilor inițiale.

Contextul demisiilor în masă din noiembrie 2022

Valul de demisii care a paralizat instituțiile din nordul Kosovo a început pe 5 noiembrie 2022. La acea vreme, reprezentanții sârbilor au susținut că acordurile intermediate de Uniunea Europeană între Belgrad și Pristina au fost încălcate sistematic de către guvernul kosovar. Decizia de abandonare a posturilor a fost luată în urma unei reuniuni de amploare organizate în orașul Zvecan de către Srpska Lista (Lista Sârbă), partidul politic susținut direct de guvernul de la Belgrad.

În cadrul acelei întâlniri, liderii politici au anunțat că primarii, consilierii locali, parlamentarii, judecătorii, procurorii și ofițerii de poliție sârbi vor renunța imediat la funcții. Momentul a fost marcat de un gest simbolic puternic: ofițerii de poliție sârbi și-au scos uniformele Poliției din Kosovo în aplauzele celor prezenți, semnalând o ruptură totală de autoritatea centrală de la Pristina.

Motivațiile politice și blocajul instituțional

Goran Rakic, liderul de atunci al Srpska Lista, a condiționat revenirea sârbilor în instituții de înființarea Asociației Municipalităților cu Majoritate Sârbă (ASM). Această structură, agreată în cadrul dialogului facilitat de UE, ar fi trebuit să ofere o autonomie sporită zonelor locuite de sârbi, însă implementarea sa a rămas un punct de blocaj major între cele două capitale.

Declanșatorul imediat al crizei din 2022 a fost suspendarea lui Nenad Djuric, directorul regional al poliției pentru nordul Kosovo. Djuric fusese suspendat după ce a declarat public că polițiștii sârbi nu vor pune în aplicare decizia guvernului de a amenda șoferii care foloseau plăcuțe de înmatriculare emise de Serbia, considerate ilegale de către autoritățile din Kosovo. Această dispută a plăcuțelor de înmatriculare a fost scânteia care a aprins tensiunile acumulate de-a lungul anilor.

Consecințele securității și intervenția internațională

Absența sârbilor din instituții a creat un vid de putere periculos. În aprilie 2023, au fost organizate alegeri locale extraordinare în cele patru municipalități din nord, însă acestea au fost boicotate masiv de populația sârbă. Rezultatul a fost alegerea unor primari de etnie albaneză cu o prezență la vot extrem de scăzută, ceea ce a dus la o criză de legitimitate și la violențe de stradă.

În mai 2023, confruntările dintre protestatarii sârbi și forțele de menținere a păcii ale NATO (KFOR) s-au soldat cu rănirea a 93 de militari internaționali, unii dintre aceștia suferind răni grave, inclusiv amputări. Ca răspuns la instabilitate, Uniunea Europeană a impus sancțiuni economice și politice împotriva Kosovo în iunie 2023, măsuri care au fost ridicate abia în martie 2026, după eforturi diplomatice intense.

Schimbarea de strategie a Listei Sârbe

O turnură neașteptată a avut loc în campania electorală pentru alegerile locale din decembrie 2025, când primarii de etnie sârbă au recâștigat controlul asupra celor patru municipalități din nord. În mod surprinzător, Srpska Lista a admis public că îndemnul de a abandona instituțiile în 2022 a fost o eroare strategică.

Reprezentanții partidului au argumentat însă că, deși decizia a fost greșită pe termen lung, ea a servit scopului de a atrage atenția comunității internaționale asupra problemelor cu care se confruntă minoritatea sârbă. În prezent, cererile magistraților de a reveni în sistemul judiciar sunt văzute ca o încercare de a normaliza funcționarea statului de drept, deși procesul de reangajare rămâne complicat din punct de vedere juridic, deoarece multe dintre posturi au fost declarate vacante sau au fost supuse unor proceduri de evaluare a integrității.