NASA lansează un nou algoritm pentru riscul de tromboză la astronauți

Explorarea spațială aduce provocări medicale fără precedent, iar NASA (Administrația Națională Aeronautică și Spațială a SUA) se confruntă acum cu necesitatea de a gestiona riscurile vasculare în condiții de microgravitație. În iulie 2026, Biroul Medicului Șef (OCHMO) din cadrul NASA a publicat noi directive și un algoritm complex menit să prevină formarea cheagurilor de sânge la astronauți, un fenomen cunoscut sub numele de tromboembolism venos (VTE). Această inițiativă vine ca răspuns la datele clinice colectate în ultimii ani, care indică faptul că absența gravitației terestre modifică fundamental modul în care sângele circulă prin corpul uman, în special în zona gâtului și a capului.

Evoluția cercetărilor privind tromboza în spațiu

Problema tromboembolismului venos a devenit o prioritate pentru NASA începând cu octombrie 2024, când primele cazuri de VTE au fost diagnosticate la astronauți aflați în misiune pe Stația Spațială Internațională (ISS). Până la acel moment, riscul de tromboză era considerat minim pentru o populație atât de sănătoasă și monitorizată precum corpul de astronauți. Totuși, realitatea din orbită a demonstrat contrariul. Un grup de lucru specializat a fost format pentru a analiza datele de caz, a actualiza Ghidurile de Practică Clinică și a investiga cauzele fiziologice subiacente.

În aprilie 2026, acest grup de lucru s-a reunit din nou pentru a revizui informațiile actualizate. Datele noi au dezvăluit o stare alterată a fluxului sanguin într-o cohortă semnificativă de astronauți. Analizele au arătat că microgravitația provoacă o redistribuire a fluidelor către partea superioară a corpului, ceea ce duce la o presiune crescută în venele gâtului și la o încetinire a circulației, factori care favorizează apariția cheagurilor de sânge.

Rolul venei jugulare interne în microgravitație

Una dintre cele mai importante concluzii ale experților NASA vizează vena jugulară internă stângă (IJV). Grupul de lucru a subliniat că staza (oprirea sau încetinirea fluxului sanguin) în această venă este considerată factorul de risc dominant pentru VTE în condiții de microgravitație. Deși există încă dezbateri active în comunitatea medicală aerospațială cu privire la contribuțiile relative ale fluxului lent calitativ, ale factorilor endoteliali (leziuni ale peretelui vascular) sau ale fluxului retrograd (sângele care circulă în direcția opusă), staza rămâne indicatorul principal de alarmă.

Această descoperire este crucială deoarece, pe Pământ, staza venoasă este de obicei asociată cu imobilizarea prelungită sau cu anumite patologii. În spațiu, însă, ea pare a fi o consecință directă a mediului de microgravitație, afectând chiar și indivizii aflați într-o formă fizică excelentă. Această schimbare de paradigmă a forțat NASA să reevalueze modul în care monitorizează sănătatea vasculară a echipajelor sale.

Limitări tehnologice și monitorizarea prin ultrasunete

O provocare majoră identificată de grupul de lucru este limitarea tehnologiei actuale de ultrasunete disponibile la bordul navelor spațiale. Capacitatea de a măsura cu precizie staza sau fluxul lent în timpul zborului este esențială pentru a decide dacă un astronaut are nevoie de tratament preventiv (profilaxie). Experții și-au exprimat îngrijorarea că utilizarea exclusivă a stazei ca factor de decizie ar putea fi problematică dacă măsurătorile nu sunt perfect exacte.

Din acest motiv, s-a recomandat o revizuire suplimentară a protocoalelor de evaluare prin ultrasunete în timpul zborului. NASA caută acum modalități de a îmbunătăți rezoluția și fiabilitatea echipamentelor de imagistică portabile, astfel încât medicii de la sol să poată primi date clare despre dinamica fluidelor din corpul astronauților. Această precizie este vitală pentru a evita administrarea inutilă de anticoagulante, care pot prezenta riscuri de sângerare în caz de traumatisme.

Algoritmul de scor al riscului VTE pentru astronauți

Rezultatul principal al acestor consultări este „Algoritmul de Scor al Riscului VTE pentru Astronauți”. Acest instrument inovator a fost dezvoltat pe baza unei analize riguroase a literaturii medicale terestre, adaptată însă la condițiile unice ale zborului spațial. Algoritmul nu se bazează pe un singur factor, ci pe o pondere complexă a mai multor variabile.

Conform noilor recomandări, profilaxia prin anticoagulare (administrarea de medicamente care subțiază sângele) este justificată în două scenarii principale: prezența stazei sanguine confirmate sau o combinație de alți factori de risc de tromboză, ponderați conform datelor clinice existente. Acești factori suplimentari includ istoricul medical personal, markeri genetici și prezența fluxului retrograd. Majoritatea membrilor panelului de experți a fost de acord că atât staza, cât și fluxul retrograd sunt motive suficiente pentru a iniția tratamentul preventiv, având în vedere consecințele potențial catastrofale ale unei embolii pulmonare în spațiu.

Standarde de sănătate pentru viitorul explorării spațiale

Această inițiativă face parte dintr-un efort mai larg al NASA de a stabili standarde medicale stricte pentru zborurile spațiale umane. Echipa de Standarde pentru Zborul Spațial Uman și Aviație lucrează continuu cu experți în domeniu pentru a actualiza procedurile clinice. Aceste standarde nu vizează doar siguranța imediată a echipajului, ci și longevitatea ocupațională a astronauților.

Pe măsură ce NASA se pregătește pentru misiuni pe termen lung către Lună și, eventual, Marte, înțelegerea riscurilor vasculare devine critică. Misiunile de lungă durată vor expune astronauții la microgravitație pentru perioade mult mai mari decât cele de pe ISS, ceea ce ar putea exacerba problemele de circulație. Algoritmul VTE reprezintă, așadar, un pilon fundamental în medicina preventivă spațială, asigurându-se că riscurile sunt identificate și tratate înainte de a deveni urgențe medicale într-un mediu unde accesul la îngrijiri spitalicești avansate este imposibil.