Magyar la Vatican: Poate Biserica să-și păstreze influența?

Vizita oficială a premierului ungar Peter Magyar la Vatican, programată pentru această zi de joi, marchează un punct de cotitură în politica externă și internă a Ungariei. Audiența privată cu Papa Leon al XIV-lea, urmată de o întrevedere cu secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, nu este doar o formalitate diplomatică post-electorală. Aceasta are loc într-un context de turbulențe profunde privind modul în care Biserica Catolică din Ungaria se raportează la viața politică în era post-Viktor Orban, într-o perioadă în care noul guvern condus de partidul Tisza pregătește reforme structurale majore.

Moștenirea simbiozei dintre Fidesz și Biserică

În ultimii 16 ani, partidul Fidesz, sub conducerea lui Viktor Orban, a șters deliberat liniile de demarcație între partid, stat și biserică. Această strategie a servit la mobilizarea bazei electorale interne și a oferit credibilitate mesajelor internaționale despre protejarea „valorilor creștine”. În 2019, Orban a încercat chiar să își redenumească proiectul de „democrație iliberală” sub titulatura de „libertate creștină”. Această apropiere nu a fost doar ideologică, ci și financiară. Un raport din 2024 al publicației economice G7 estima că cheltuielile anuale pentru culte reprezentau 1,4% din PIB și 7,5% din bugetul de stat.

Sub guvernarea Fidesz, bisericile au devenit furnizori majori de servicii sociale, de sănătate și educaționale, toate finanțate din fonduri publice. Guvernul a facilitat construirea sau renovarea a peste 3.000 de lăcașuri de cult în Ungaria și în țările vecine. Mai mult, în 2018, Constituția a fost amendată pentru a stipula că protejarea culturii creștine a Ungariei este o obligație a fiecărui organ al statului. Totuși, această generozitate a fost selectivă: grupurile religioase critice la adresa derapajelor democratice, precum Frăția Evanghelică Maghiară, au fost supuse unor hărțuiri administrative și financiare sistematice.

Politizarea clerului și rezistența la schimbare

Deși mulți lideri Fidesz, inclusiv Orban, provin din tradiția calvinistă minoritară, acest dezechilibru a fost atenuat prin pactul electoral cu Partidul Popular Creștin Democrat (KDNP). Liderul KDNP, Zsolt Semjen, a descris partidul său drept „brațul politic al Bisericii Catolice în Ungaria”. Această legătură s-a manifestat vizibil în campaniile electorale, unde numeroși preoți și unii episcopi au făcut campanie deschisă pentru Fidesz-KDNP, ignorând neutralitatea oficială a Bisericii. Clerul catolic a fost implicat în organizarea „Cercurilor Civice Digitale” și a preluat retorica de partid în predici.

După alegeri, ierarhia catolică pare să fi intrat într-o fază de ajustare prudentă și uneori inconfortabilă. Jurnalistul Zoltan Laky notează că unii episcopi au fost încurajați de politicienii Fidesz să poziționeze Biserica drept un bastion strategic împotriva noii ordini, sperând într-o prăbușire rapidă a guvernului Tisza. Au existat chiar presiuni pentru ca Biserica să angajeze foști propagandiști din imperiul media al Fidesz, aflat acum în colaps, și să centralizeze producția de conținut media catolic după modelul holdingului de stat MTVA.

Semnale de distanțare și pragmatism la Budapesta

În ciuda tensiunilor, au început să apară semne de pragmatism. Cardinalul Peter Erdo, Primatul Ungariei, deși criticat în trecut pentru tăcerea sa în fața abuzurilor drepturilor civile, a adoptat o abordare mai echilibrată. El l-a primit pe Peter Magyar în iunie și a făcut publice fotografii de la întâlnire, un gest simbolic puternic. De asemenea, prezența episcopilor catolici la învestirea noului președinte, Andras Baka, a semnalat o distanțare de Fidesz, care consideră alegerea lui Baka drept „ilegitimă”.

Această schimbare de atitudine reflectă realitatea financiară: ierarhia bisericească recunoaște că nu poate deveni o opoziție neoficială, având în vedere dependența sa masivă de finanțarea publică. Peter Magyar, la rândul său, evită o confruntare directă. Absolvent al unui liceu piarist și provenind dintr-o familie cunoscută în cercurile bisericești, Magyar folosește simboluri religioase în comunicarea sa, precum citatul Papei Ioan Paul al II-lea, „Nu vă temeți”, și vizitează frecvent locuri de pelerinaj.

Reformele iminente și provocările diplomatice

Totuși, guvernul Tisza se confruntă cu decizii dificile. Un nou cadru legal pentru relațiile stat-biserică este în pregătire, iar starea precară a finanțelor publice sugerează reduceri ale sprijinului financiar. Un punct sensibil este finanțarea școlilor confesionale, care s-au dublat ca număr sub Fidesz și primesc de trei ori mai mulți bani per elev decât școlile de stat. Noua ministră a educației, Judit Lannert, a declarat că dorește să elimine această disparitate și să condiționeze funcționarea școlilor bisericești de integrarea copiilor romi.

Aceste reforme nu sunt doar chestiuni de drept intern, ci implică și tratatul din 1997 cu Sfântul Scaun. Astfel, întâlnirea lui Magyar cu Papa Leon al XIV-lea are un dublu scop: asigurarea Vaticanului că Ungaria rămâne un partener de încredere și obținerea unei validări internaționale esențiale pentru noul regim de la Budapesta, într-un moment în care vechile structuri de putere se prăbușesc.