Muntenegru: Centrala Pljevlja rămâne sub lupa UE după modernizare

Muntenegru se confruntă cu o provocare majoră în parcursul său către integrarea europeană, pe măsură ce autoritățile de reglementare de la nivel continental mențin deschis dosarul privind centrala termoelectrică de la Pljevlja. Deși țara a investit sume considerabile într-o modernizare ecologică recentă, Adam Cwetsch, șeful Unității pentru Decarbonizare și Guvernanță din cadrul Secretariatului Comunității Energiei, a declarat pentru BIRN că statul balcanic trebuie să demonstreze conformitatea deplină cu standardele de mediu ale Uniunii Europene.

Această situație subliniază tensiunea dintre necesitatea asigurării securității energetice naționale și angajamentele climatice asumate prin tratate internaționale. Centrala de la Pljevlja, singura unitate de producție pe bază de cărbune din Muntenegru, reprezintă coloana vertebrală a sistemului energetic național, dar și principala sursă de poluare și de dispute juridice cu instituțiile europene.

Depășirea orelor de funcționare și litigiul juridic

Problemele juridice ale centralei Pljevlja au început oficial în decembrie 2020. Conform Tratatului Comunității Energiei, o organizație internațională care extinde piața internă de energie a UE către țările vecine, centralele vechi au beneficiat de o derogare numită „opt-out”. Aceasta le permitea să funcționeze pentru un număr limitat de ore fără a respecta standardele stricte de emisii, cu condiția închiderii lor ulterioare sau a unei modernizări radicale.

Centrala Pljevlja, pusă în funcțiune în anul 1982, a primit o limită de 20.000 de ore de funcționare pentru perioada 2018-2023. Cu toate acestea, din cauza cererii mari de energie și a lipsei unor alternative viabile de producție, unitatea a epuizat acest contingent mult mai devreme, respectiv în decembrie 2020. Această depășire a declanșat automat proceduri de infringement (încălcare a dreptului comunitar) din partea Secretariatului Comunității Energiei.

Adam Cwetsch a subliniat că, deși modernizarea este un pas înainte, ea nu șterge faptul că regulile au fost încălcate. „Centrala electrică Pljevlja a depășit deja limita care i-a fost acordată. Cazul rămâne deschis deoarece trebuie să ne asigurăm că orice funcționare viitoare se aliniază strict cu noile directive privind emisiile industriale”, a explicat oficialul.

Modernizarea tehnologică versus conformitatea legală

Guvernul de la Podgorica a susținut constant că centrala este indispensabilă pentru stabilitatea rețelei electrice. În acest sens, s-a demarat un proiect ambițios de reconstrucție ecologică, menit să reducă emisiile de oxizi de azot, dioxid de sulf și pulberi în suspensie. Totuși, experții avertizează că tehnologia nouă nu rezolvă retroactiv problema orelor de funcționare ilegală.

Pentru Muntenegru, miza este uriașă. Fiind considerată „lider” în procesul de aderare la UE din Balcanii de Vest, orice eșec în capitolul 27 (Mediu și Schimbări Climatice) poate bloca negocierile de aderare. Comunitatea Energiei funcționează ca un gardian al acestor standarde, iar recomandările sale sunt luate în calcul direct de Comisia Europeană în rapoartele de progres.

Investițiile realizate la Pljevlja au vizat instalarea unor sisteme de desulfurare și denoxare, însă criticii de mediu susțin că aceste eforturi sunt doar o modalitate de a prelungi viața unei tehnologii depășite. În timp ce restul Europei accelerează eliminarea cărbunelui, Muntenegru se află în poziția dificilă de a încerca să „înverzească” o unitate din epoca socialistă.

Impactul asupra biodiversității și avertismentele experților

Situația centralei Pljevlja nu este un incident izolat în politica de mediu a Muntenegrului. Rapoartele recente indică faptul că țara a continuat să aprobe proiecte energetice, inclusiv parcuri solare de mari dimensiuni, în zone sensibile, în ciuda avertismentelor privind distrugerea biodiversității. Această abordare contradictorie — promovarea energiei verzi prin metode care afectează natura — a atras critici severe din partea organizațiilor non-guvernamentale locale și internaționale.

Mai mult, datele din 2026 arată că Muntenegru încă duce lipsă de mecanisme eficiente de descurajare a criminalității ecologice. Amenzile mici și aplicarea deficitară a legii fac ca marii poluatori să prefere plata sancțiunilor în locul conformării imediate. În cazul Pljevlja, costul social și de sănătate pentru locuitorii din regiune este imens, orașul fiind frecvent listat printre cele mai poluate localități din Europa în timpul lunilor de iarnă.

Drumul spre decarbonizare și presiunea UE

Tranziția verde a Muntenegrului este monitorizată atent prin prisma Agendei Verzi pentru Balcanii de Vest. Uniunea Europeană pune la dispoziție fonduri semnificative pentru decarbonizare, însă acestea sunt condiționate de respectarea calendarului de închidere a centralelor pe cărbune. Adam Cwetsch a reiterat că Secretariatul Comunității Energiei va continua să monitorizeze emisiile reale ale centralei după finalizarea completă a lucrărilor de modernizare.

„Nu este vorba doar despre a avea echipamente noi, ci despre modul în care acestea funcționează în limitele legale stabilite pentru protecția sănătății cetățenilor și a mediului”, a adăugat Cwetsch. Pentru Podgorica, provocarea este acum dublă: să asigure energia necesară economiei fără a mai încălca normele europene și să prezinte un plan credibil de eliminare definitivă a cărbunelui din mixul energetic până în 2030 sau 2035.

În concluzie, cazul centralei Pljevlja rămâne un test de turnesol pentru voința politică a Muntenegrului de a se alinia standardelor europene. Deși modernizarea este un pas tehnic necesar, rezolvarea litigiului juridic cu Comunitatea Energiei va necesita mai mult decât filtre noi; va necesita o strategie clară de ieșire din era combustibililor fosili.