Chisăliță, la începutul iernii: siguranța alimentării și costul facturilor, înaintea promisiunilor pentru 2027

Dincolo de calendarul investițiilor, miza este diferența dintre capacitatea anunțată și energia disponibilă atunci când consumul crește. Centralele noi pot reduce dependența de importuri în orele dificile. Ele nu garantează însă, prin simpla conectare la rețea, facturi mai mici. Iar proiectele programate pentru 2027 nu înlocuiesc resursele necesare acestei ierni.

Siguranța alimentării se verifică zilnic, nu prin bilanțul întregii ierni

Guvernul a aprobat pe 30 octombrie programul pentru sezonul rece și constituirea Comandamentului energetic de iarnă, a explicat Chisăliță pentru Mediafax. Mecanismul reunește monitorizarea sistemului electric și a celui de gaze naturale.

Potrivit explicațiilor ministrului din interviu, operatorii trebuie să asigure combustibilii, disponibilitatea centralelor, pregătirea rețelelor și echipele de intervenție. Programul include și alimentarea sistemelor de termoficare. Coordonarea devine mai dificilă în perioadele geroase, când încălzirea și producția de electricitate solicită simultan resursele de gaze.

Un rezultat favorabil pentru întregul sezon poate ascunde probleme în anumite intervale. Ministrul indică, în interviul Mediafax, riscul suprapunerii temperaturilor scăzute cu producția regenerabilă redusă și oprirea unor centrale. Importurile ajută, dar disponibilitatea lor depinde și de situația energetică a statelor vecine.

La gaze, Chisăliță cere evaluarea producției interne, a stocurilor și a aprovizionării complementare. Contează însă și cât poate sistemul să extragă și să transporte într-o singură zi. Gestionarea rezervelor trebuie să acopere inclusiv februarie și martie, arată ministrul în același interviu.

Presiunea vine și din oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Analiza Frames publicată de Economica.net leagă această situație de debitul redus al Dunării și semnalează diminuarea producției hidro.

InvesTenergy relatează că ministrul estimează posibilitatea repornirii unui reactor în jurul datei de 15 noiembrie, dacă prognozele se mențin. Nota de fundamentare ministerială prezentată de publicație este însă mai prudentă: prognoza pentru noiembrie nu oferă suficientă certitudine privind repornirea. Data avansată rămâne, așadar, o estimare condiționată, nu un termen confirmat.

Factura depinde de protecție, producție și costul finanțării

Pentru consumul casnic de gaze, cadrul prevăzut de OUG nr. 12/2026, cu modificările ulterioare, se aplică până la 31 martie 2027. Chisăliță a precizat acest termen în interviul Mediafax. Pentru perioada următoare, evaluarea trebuie să țină cont de piață, de suportabilitatea facturilor și de posibilitățile de finanțare.

„Orice măsură trebuie evaluată prin efectul real asupra consumatorului și prin costurile pe care le presupune pentru economie”, a declarat Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, pentru Mediafax.

La electricitate, ministrul indică trei direcții: mai multă producție disponibilă, dezvoltarea rețelelor și folosirea eficientă a stocării. Acestea pot diminua presiunea prețurilor în orele de vârf. Eficiența energetică poate reduce consumul fără diminuarea confortului sau a producției, explică el în interviu.

Pentru industrie, Chisăliță propune contracte pe termen mediu și lung, producție proprie și investiții în eficiență. Argumentul prezentat Mediafax este reducerea expunerii la variațiile zilnice, într-un cadru suficient de stabil pentru investiții.

Dimensiunea presiunii apare în analiza Frames publicată de Economica.net. Pe 28 octombrie, prețul mediu pe piața pentru ziua următoare a fost de aproximativ 311 euro/MWh. România a avut astfel cel mai ridicat nivel dintre cele 34 de piețe europene urmărite în analiză.

În intervalul 21:15–21:30, prețul a depășit 434 de euro/MWh, potrivit aceleiași analize. Aceste valori nu reprezintă tarifele facturate automat gospodăriilor. Frames arată că unele contracte cu preț fix protejează parțial populația, în timp ce scumpirile apasă asupra industriei și comerțului.

Mintia și Iernut au etape diferite înaintea operării comerciale

Prima turbină de la Mintia, cu o capacitate instalată de 575 MW, s-a sincronizat cu Sistemul Electroenergetic Național pe 15 octombrie. Data apare atât în interviul Mediafax, cât și în analiza publicată de Economica.net. Capacitatea turbinei figurează în explicațiile ministrului.

Pentru a doua turbină, tot de 575 MW, Chisăliță indică în Mediafax începerea testelor la jumătatea lunii decembrie. Contribuția centralei depinde de rezultatele verificărilor și de procedurile de punere în funcțiune.

Economica.net prezintă, prin analiza Frames, un alt reper: calendarul operatorului de transport prevede aproximativ 1.000 MW disponibili până la sfârșitul anului. Ministrul descrie etapele testării, în timp ce analiza folosește o estimare a disponibilității. Niciunul dintre aceste repere nu trebuie confundat cu producția garantată în fiecare oră.

Frames subliniază că rolul centralelor pe gaze este să echilibreze sistemul, inclusiv seara, când România cumpără energie scumpă. Costurile lor rămân legate de gazele naturale și de certificatele de emisii, potrivit Economica.net.

La Iernut, noua centrală are 430 MW. Sincronizarea cu rețeaua este estimată cel târziu în trimestrul I 2027, iar operarea comercială până la finalul semestrului I 2027. Calendarul apare în Mediafax și în comunicatul Ministerului Energiei relatat de Agerpres.

Chisăliță precizează în interviu că respectarea acestor repere depinde de terminarea lucrărilor și a verificărilor tehnice. Sincronizarea și operarea comercială sunt, prin urmare, etape distincte.

Neptun Deep poate schimba aprovizionarea, dar producția crește gradual

OMV Petrom și Romgaz estimează primele gaze din Neptun Deep pentru prima jumătate a anului 2027, potrivit declarațiilor ministrului pentru Mediafax. Același orizont apare în analiza Frames publicată de Economica.net.

Chisăliță invocă raportarea OMV Petrom din 29 octombrie, care indică instalarea platformei, finalizarea a opt sonde și a conductei către țărm. Producția anuală la platou este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi pentru întregul proiect, relatează Mediafax.

Acest volum nu va fi disponibil integral din prima zi. Ministrul explică faptul că proiectul va ajunge gradual la nivelul estimat, după pornirea producției.

Frames consideră posibilă revenirea României la statutul de exportator net de electricitate în 2027, potrivit Economica.net. Scenariul depinde de respectarea calendarelor pentru proiectele hibride, Mintia, Iernut și gazele din Marea Neagră. Este o perspectivă condiționată de investiții, nu descrierea situației din această iarnă.

Ce urmărim mai departe

• Cernavodă: evoluția debitului Dunării și confirmarea condițiilor tehnice pentru repornire, dincolo de estimarea pentru 15 noiembrie.
• Mintia și Iernut: testele celei de-a doua turbine de la Mintia și respectarea etapelor anunțate pentru Iernut în 2027.
• Facturile la gaze: deciziile privind perioada de după 31 martie 2027 și modul de finanțare a protecției consumatorilor vulnerabili.
• Neptun Deep: începerea producției în prima jumătate a anului 2027 și ritmul ulterior de creștere a volumelor.

Surse

• Mediafax
• Pro TV Știri