Proprietarul Alta Bank, arestat după o fraudă de 385 milioane euro

Scandalul financiar care zguduie sistemul bancar din Balcani a atins un nou punct critic luni, odată cu reținerea lui Davor Macura, proprietarul Alta Bank. Arestarea acestuia vine la doar trei zile după ce Banca Națională a Serbiei (NBS) a decis revocarea licenței de funcționare a instituției financiare, invocând o deteriorare gravă a indicatorilor de lichiditate și riscuri majore pentru depozitele clienților. Macura este acuzat că ar fi orchestrat o schemă complexă prin care a retras ilegal sume colosale direct din tezaurul băncii, profitând de poziția sa de control.

Mecanismul fraudei și complicii din interior

Procuratura Publică pentru Combaterea Crimei Organizate din Serbia a emis mandate de arestare nu doar pentru Davor Macura, ci și pentru doi subalterni cheie care ar fi facilitat accesul la fonduri. Este vorba despre G.M., directorul Departamentului de Trezorerie și Management al Numerarului, și I.P., un angajat responsabil cu operațiunile de trezorerie. Aceștia sunt suspectați de abuz în serviciu și complicitate la delapidare.

Conform anchetatorilor, Macura și-ar fi depășit limitele autorității în mod repetat până la data de 31 octombrie 2026. Suspecții G.M. și I.P., care aveau responsabilitatea directă a gestionării activelor fizice din tezaur, i-ar fi furnizat proprietarului carduri de acces sau și-ar fi folosit propriile legitimații pentru a permite intrarea neautorizată în seiful băncii. Procuratura susține că, în timpul acestor incursiuni nocturne sau în afara programului, Macura a sustras fizic numerar, obținând un câștig financiar ilicit estimat la 45 de miliarde de dinari, echivalentul a aproximativ 385 de milioane de euro.

Prăbușirea unei bănci cu legături politice strânse

Alta Bank nu a fost o instituție financiară oarecare în peisajul sârbesc. Aceasta a cunoscut o expansiune fulminantă în perioada în care Partidul Progresist Sârb (SNS), condus de fostul președinte Aleksandar Vucic, se afla la putere. Criticii și analiștii economici au subliniat adesea legăturile strânse dintre conducerea băncii și structurile politice de la Belgrad. Un exemplu elocvent a avut loc în 2025, când compania de stat Elektroprivreda Srbije (EPS) a schimbat modalitatea de plată pentru locuitorii capitalei, obligându-i practic să își achite facturile la electricitate prin conturi deschise la Alta Bank.

Mai mult, implicarea politicului a fost vizibilă chiar și în campania electorală recentă. Înainte de alegerile parlamentare din 25 octombrie 2026, Aleksandar Vucic a lansat un podcast pe canalul său de YouTube, unde Alta Bank figura printre sponsorii principali, reclamele băncii fiind afișate ostentativ în studio. Totuși, contextul politic s-a schimbat radical după ce lista lui Vucic a pierdut puterea după 14 ani de guvernare neîntreruptă, fiind învinsă de „Lista Studenților”, care a obținut o majoritate absolută.

Intervenția de urgență în Macedonia de Nord

Unda de șoc a prăbușirii Alta Bank din Belgrad a traversat rapid granița către Macedonia de Nord, unde instituția deținea o subsidiară importantă, Alta Bank AD Bitola. Duminică, Banca Centrală a Macedoniei de Nord a anunțat instituirea unei administrări temporare asupra subsidiarei din Bitola pentru a proteja activele și deponenții locali. Guvernatorul Trajko Slaveski a explicat într-o conferință de presă că măsura a fost necesară după ce, într-un interval de doar câteva zile, clienții panicați au retras aproximativ 2 milioane de euro.

Slaveski a dat asigurări că, spre deosebire de banca-mamă din Serbia, entitatea din Macedonia de Nord rămâne lichidă și are un portofoliu de credite sănătos. Expunerea directă a băncii sârbe față de subsidiara macedoneană era relativ mică, de aproximativ 1 milion de euro, ceea ce nu ar trebui să pericliteze stabilitatea pe termen lung a unității din Bitola. Totuși, pentru a preveni un colaps total, s-a decis limitarea retragerilor de numerar pentru clienți la maximum 10.000 de dinari macedoneni (circa 160 de euro) pe săptămână.

Viitorul activelor și protecția deponenților

Administrarea temporară în Macedonia de Nord poate dura până la trei luni, perioadă în care administratorii numiți de stat vor prelua toate responsabilitățile de management. În acest timp, acționarul majoritar sârb își pierde dreptul de vot. Guvernatorul Slaveski a menționat că o soluție pe termen lung ar putea fi vânzarea pachetului de acțiuni deținut de grupul sârb către un investitor strategic care să stabilizeze instituția.

În Serbia, situația este mult mai gravă. Revocarea licenței de către Banca Națională a Serbiei (NBS) înseamnă, de regulă, intrarea în procedură de lichidare sau faliment. NBS a precizat că decizia a fost precedată de numeroase măsuri de supraveghere prin care s-a încercat forțarea băncii să își crească nivelul de lichiditate, însă fără succes. Faptul că proprietarul este acuzat că a golit tezaurul băncii chiar înainte de intervenția autorităților sugerează o tentativă deliberată de devalizare în contextul schimbării regimului politic de la Belgrad.