Proteste masive în Croația împotriva violenței de gen

În pragul Zilei Naționale împotriva Violenței asupra Femeilor, marcată anual pe 22 septembrie, societatea civilă din Croația a transmis un semnal de alarmă puternic autorităților de la Zagreb. Organizațiile pentru drepturile femeilor au orchestrat luni proteste simbolice în 17 localități de pe întreg cuprinsul țării, sub sloganul critic „În timp ce ministrul face lumină, femeile rămân în întuneric”. Această lozincă a fost aleasă special pentru a taxa o declarație controversată a ministrului Familiei și Politicii Sociale, Alen Ruzic, făcută în contextul unei crime recente care a șocat opinia publică.

Manifestanții au cerut imperativ ca violența împotriva femeilor să fie scoasă din sfera contravențiilor și mutată în cea a justiției penale. Revendicările principale vizează adoptarea unei legi specifice împotriva tuturor formelor de violență bazată pe gen, care să asigure pedepse aspre și proceduri clare de intervenție. Activiștii subliniază că sistemul actual eșuează sistematic în a proteja victimele, oferind adesea sentințe cu suspendare sau măsuri administrative ineficiente care nu descurajează agresorii.

O reformă sistemică pentru siguranța femeilor

La adunarea din Zagreb, desfășurată în fața Ministerului Muncii, Sistemului de Pensii, Familiei și Politicii Sociale, Sanja Juras, coordonatoarea Rețelei Femeilor din Croația, a subliniat că organizațiile nu mai acceptă simple statistici sau explicații post-factum. „Căutăm soluții sistemice; nu vrem explicații sau o simplă numărătoare a femicidelor – cerem ca sistemul să se schimbe și să protejeze femeile”, a declarat Juras. Ea a explicat că este nevoie de o legislație care să abordeze violența în mod holistic, însoțită de o strategie cu măsuri financiare clare și o cooperare inter-instituțională reală.

Criticile s-au îndreptat către modul în care instituțiile statului gestionează cazurile de abuz. Juras a afirmat că violența împotriva femeilor nu este problema unei singure instituții, ci a întregului sistem care, în prezent, nu funcționează. Această disfuncționalitate se traduce prin ignorarea semnalelor de alarmă care preced, aproape întotdeauna, actele de violență extremă. Activiștii cer o evaluare unificată, obligatorie și standardizată a riscului de recidivă, precum și instruirea specializată a tuturor funcționarilor implicați în procesul de protecție.

Tragedia din Slatina și eșecul autorităților

Un punct central al protestelor a fost cazul tragic din Slatina, petrecut pe 8 septembrie, unde o femeie de 40 de ani a fost ucisă cu un cuțit de soțul ei, după ani de abuzuri verbale și fizice documentate. Organizațiile cer identificarea tuturor erorilor procedurale și tragerea la răspundere a celor care nu au acționat pentru a preveni această crimă. „Un tipar de violență continuă precedă femicidul și, din păcate, urmează eșecurile instituționale”, a punctat Juras.

Reacția ministrului Alen Ruzic după acest caz a fost aspru criticată. Acesta a sugerat că victima ar fi purtat o parte din vină pentru că retrăsese anterior măsurile de protecție, fapt care, în opinia sa, punea cazul într-o „lumină specifică”. Rețeaua Femeilor din Croația a replicat dur, afirmând că o astfel de declarație demonstrează o lipsă gravă de înțelegere a dinamicii violenței domestice. Retragerea plângerilor este adesea rezultatul fricii, al amenințărilor, al controlului coercitiv sau al dependenței economice, iar statul are obligația de a proteja viața cetățenilor săi indiferent de aceste fluctuații psihologice ale victimei.

Solidaritate de la Vukovar până în insula Korcula

Protestele nu s-au limitat la marile centre urbane. În Vukovar, Mirjana Mizdrag Misanovic, coordonatoarea Asociației Femeilor din localitate, a subliniat că instituțiile sunt adesea conștiente de violență înainte ca aceasta să escaladeze, dar nu intervin eficient. „Faptul că o femeie retrage o plângere nu înseamnă că pericolul a trecut. De aceea cerem un sistem care să recunoască riscul la timp și să reacționeze coordonat”, a declarat ea.

În Koprivnica, atmosfera a fost una de doliu și reflecție. Participanții au eliberat baloane negre în memoria celor 19 femei ucise anul trecut în Croația. Marina Svagelj Jazic, președinta asociației Hera, a dezvăluit date alarmante: 10 dintre cele 19 victime au fost cazuri clare de femicid, iar agresorii aveau deja antecedente în fișierele poliției pentru acte de violență. Acest lucru demonstrează că autoritățile au avut oportunitatea de a interveni, dar au eșuat în a preveni deznodământul fatal.

Contextul istoric al luptei împotriva violenței

Ziua Națională împotriva Violenței asupra Femeilor în Croația are o semnificație istorică sumbră. Aceasta a fost instituită în memoria evenimentelor din 22 septembrie 1999. În acea zi, în timpul unui proces de divorț la Tribunalul Municipal Civil din Zagreb, un bărbat și-a împușcat mortal soția (Gordana Oraskic), pe avocata acesteia (Hajra Prohic) și pe judecătoarea cazului (Ljiljana Hvalec), rănind grav și o grefieră.

Acest masacru în sala de judecată a rămas un simbol al vulnerabilității femeilor în fața sistemului juridic croat. Deși au trecut decenii de la acel eveniment, protestatarii de astăzi susțin că schimbările legislative au fost lente și insuficiente. Manifestațiile din orașe precum Split, Rijeka, Osijek, Zadar sau micul oraș Pakrac (cu doar 4.000 de locuitori) demonstrează că indignarea este generalizată și că societatea croată cere o transformare profundă a modului în care statul garantează dreptul fundamental la viață și siguranță pentru jumătate din populația sa.