Călin Georgescu, reținut pentru 24 de ore, potrivit unor surse judiciare. Ce investighează DIICOT în dosarul de înșelăciune

Dincolo de reținere, miza dosarului este traseul banilor plătiți pentru o finanțare care, potrivit procurorilor, nu s-a concretizat. Ancheta privește un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. Separat, documentele cu aparență diplomatică găsite la percheziții au provocat o dezmințire din partea ambasadorului Ordinului de Malta.

De la oprirea în trafic la audierile de la DIICOT

Anchetatorii l-au oprit pe Georgescu în trafic luni dimineață, apoi l-au dus la locuința din Mogoșoaia pentru percheziții. Agerpres relatează că verificările de acolo au durat mai bine de șase ore, înaintea deplasării la sediul central al DIICOT.

Potrivit Gândul, procurorii și polițiștii au desfășurat cinci percheziții, în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Publicația indică drept obiect al dosarului constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

La sediul DIICOT a ajuns și Ion Negoescu. Agerpres îl identifică drept intermediarul care a făcut legătura dintre Georgescu și omul de afaceri Răzvan Leu. Știrile ProTV relatează că anchetatorii l-au adus la DIICOT și pe Ionel Rusen.

În fața instituției s-au adunat zeci de susținători ai fostului candidat. Jandarmeria Capitalei a dispus măsuri de ordine și siguranță publică, potrivit comunicatului citat de Agerpres.

Reținerea reprezintă o măsură procesuală, nu o constatare a vinovăției. Acuzațiile rămân de demonstrat, iar Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție.

O finanțare promisă de 6 milioane de euro ar fi atras plățile

Răzvan Leu, om de afaceri din județul Buzău, a confirmat că a depus plângerea aflată la baza anchetei. G4Media situează depunerea acesteia în ianuarie 2024.

Potrivit mecanismului descris de DIICOT și prezentat de Gândul, persoana vătămată ar fi primit promisiunea unei finanțări de 6 milioane de euro. Obținerea banilor depindea de plata unei garanții.

Procurorii susțin că persoanele implicate ar fi construit o aparență de credibilitate prin documente, proceduri de creditare și presupuse aprobări. Întâlnirile ar fi avut loc în România și Marea Britanie, unde părțile ar fi semnat inclusiv contractul de creditare.

Știrile ProTV descriu și succesiunea prezentărilor dintre participanți. Georgescu i l-ar fi recomandat lui Leu pe Ionel Rusen, care l-ar fi prezentat apoi pe cetățeanul italian Massimiliano Arena.

Potrivit aceleiași publicații, Arena ar fi fost prezentat ca reprezentant al unei bănci din Elveția. Propunerea comercială privea tranzacții cu metale prețioase.

DIICOT susține că, după eșecul finanțării inițiale, persoana vătămată ar fi primit o nouă ofertă: majorarea creditului de la 6 la 15 milioane de euro. Gândul relatează că această promisiune ar fi determinat o plată suplimentară de 100.000 de euro. Nici finanțarea, nici restituirea garanțiilor nu s-ar fi realizat.

Traseul banilor duce ancheta în afara României

Procurorii au cerut informații autorităților din Letonia, Italia, Marea Britanie și Elveția, potrivit surselor judiciare citate de Agerpres. Solicitările extind verificările dincolo de întâlnirile și plățile descrise în plângere.

Gândul redă explicația DIICOT privind diferența dintre prezentarea instituțiilor financiare și situația lor juridică. O entitate descrisă drept bancă din Marea Britanie figura cu sediul în Insulele Comorelor.

Conform aceleiași prezentări, banii ar fi ajuns în contul unei alte entități, cu sediul în Commonwealth of Dominica. Aceasta avea contul deschis la o instituție bancară din Elveția.

G4Media scrie că Leu susține că a transferat garanția de 1,1 milioane de euro prin compania Real Concrete Land, către MIGOM BANK Ltd. Publicația relatează că procurorii consideră banca drept controlată indirect de cetățeni ruși, prin intermediul elvețianului Thomas Schaetti.

Aceste informații privesc circuitul financiar investigat. Ele trebuie separate de stabilirea răspunderii fiecărei persoane pentru presupusa înșelăciune.

Documentele cu aparență diplomatică sunt contestate de Ordinul de Malta

La percheziția din Mogoșoaia, anchetatorii ar fi găsit o legitimație cu numele și fotografia lui Georgescu, aparent emisă de Ordinul de Malta. Agerpres și Știrile ProTV relatează că documentul poartă mențiunea „DIPLOMATIC ID”, iar anchetatorii suspectează un fals.

G4Media descrie alte două documente găsite în locuință, potrivit surselor sale: un presupus pașaport diplomatic și unul de serviciu. Cel din urmă ar indica Misiunea Comercială Europeano-Asiatică, EATM.

Potrivit publicației, cele trei documente folosesc aceeași fotografie și aceeași serie. Pe legitimație și pe pașaportul diplomatic apar aceleași funcții atribuite titularului.

Roberto Musneci, ambasadorul Ordinului de Malta în România, a declarat pentru G4Media că instituția nu emite asemenea documente. El a precizat și că Georgescu nu este membru al Ordinului.

G4Media citează, de asemenea, avertismente ale Ordinului privind organizații care îi folosesc abuziv numele și simbolurile. Acestea pot emite documente fără valoare juridică, prezentate drept pașapoarte diplomatice sau de serviciu.

Separat, anchetatorii ar fi descoperit în mașina lui Georgescu un aparat de bruiaj, potrivit surselor judiciare citate de Agerpres și Știrile ProTV.

Gândul relatează că în vilă s-ar fi găsit aproximativ 5.000 de euro. Conform surselor publicației, echipele au folosit aparatură pentru scanarea pereților și pardoselii, căutând eventuale spații ascunse.

Procurorii descriu și o sumă destinată campaniei electorale

O componentă distinctă a prezentării DIICOT privește destinația anunțată pentru bani. Potrivit declarațiilor reproduse de Gândul, un milion de euro urma să intre într-o afacere cu materiale prețioase.

Alți 100.000 de euro ar fi fost destinați susținerii campaniei electorale a liderului grupului. Procurorii afirmă că pentru această sumă ar fi existat inclusiv un plan de cheltuieli.

Formularea privește o destinație planificată. Nu echivalează, prin ea însăși, cu demonstrarea cheltuirii efective a banilor pentru campanie.

Potrivit prezentării DIICOT citate de Gândul, presupusul grup s-ar fi constituit în septembrie 2021. Anchetatorii descriu roluri diferite: inițierea demersurilor, facilitarea contactelor și reprezentarea entității financiare. Stabilirea traseului sumelor și a contribuției fiecărui participant rămâne astfel centrală pentru dosar.

Ce urmărim mai departe

• Deciziile procesuale după expirarea celor 24 de ore de reținere.
• Răspunsurile din cele patru țări către care DIICOT a trimis solicitări de informații.
• Verificarea autenticității și provenienței documentelor cu aparență diplomatică.
• Clarificarea destinației efective a banilor, inclusiv a sumei prezentate drept sprijin pentru campania electorală.