Ce înseamnă securitate: instituții, riscuri și reguli pentru înțelegerea siguranței publice

Ce înseamnă securitate și cum se leagă de siguranța publică

Securitatea nu se reduce la prevenirea furturilor sau la prezența poliției pe stradă. Ea cuprinde mai multe domenii, de la protecția persoanelor până la apărarea infrastructurilor și a sistemelor informatice.

Ordinea și siguranța publică reprezintă o componentă a securității, nu întregul domeniu. Această distincție explică de ce instituțiile trebuie să coopereze și de ce o singură măsură nu poate acoperi toate riscurile.

Strategia Națională de Apărare a Țării 2020–2024 a inclus ordinea publică în conceptul de securitate națională extinsă. Documentul a plasat-o alături de apărare, diplomație, informații, contrainformații și gestionarea crizelor. A inclus și dimensiunile economică, energetică și societală.

În practică, aceeași amenințare poate afecta mai multe domenii. Criminalitatea informatică privește mediul digital, dar poate produce prejudicii asupra patrimoniului. Traficul de persoane afectează victimele și presupune combaterea unor rețele care pot traversa frontierele.

De aceea, separarea rigidă dintre securitatea fizică și cea digitală poate induce în eroare. Protecția cetățeanului cere atât prevenirea faptelor, cât și capacitatea instituțiilor de a interveni și de a gestiona consecințele.

Cine răspunde de ordinea publică în România

Ministerul Afacerilor Interne, abreviat MAI, are responsabilitatea principală pentru menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii publice. Atribuțiile sale urmăresc și garantarea siguranței cetățeanului.

Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023–2027, denumită SNOSP, organizează acest domeniu prin obiective generale, obiective specifice și direcții de acțiune. Documentul urmărește inclusiv răspunsul la amenințările anticipate.

Direcțiile strategice includ:

• întărirea cooperării dintre instituțiile naționale;
• dezvoltarea capacității de gestionare a situațiilor speciale și a crizelor;
• adaptarea sistemelor de securitate publică și a frontierei la evoluția criminalității;
• transformarea digitală a serviciilor publice oferite de structurile MAI;
• integrarea eforturilor naționale în cooperarea europeană pentru securitate.

O strategie stabilește direcții de acțiune; nu trebuie confundată cu un bilanț al rezultatelor. Existența unui obiectiv nu demonstrează, singură, că autoritățile l-au realizat.

De asemenea, rolul principal al MAI în ordinea publică nu înseamnă că ministerul gestionează singur toate componentele securității. Strategia pune accent pe coordonare tocmai pentru că riscurile depășesc granițele unei singure instituții.

Ce amenințări includ strategiile de securitate

Documentele strategice tratează criminalitatea organizată gravă drept unul dintre riscurile majore pentru securitatea internă a Uniunii Europene. Ele includ și terorismul, radicalizarea violentă, dezinformarea, amenințările hibride și activitățile cibernetice rău intenționate.

Amenințările hibride combină mijloace convenționale și neconvenționale, în timp ce agresorii își pot ascunde obiectivele finale. Efectele pot traversa mai multe sectoare, ceea ce complică identificarea și gestionarea lor.

Analiza care fundamentează SNOSP 2023–2027 ia în calcul și dezastrele naturale, fenomenele meteorologice extreme, pandemia de COVID-19 și războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina. Aceste contexte pot amplifica alte vulnerabilități și forme de criminalitate.

La nivel european, EMPACT reprezintă cadrul de cooperare operațională împotriva criminalității organizate grave transfrontaliere. Consiliul UE a aprobat, la 26 mai 2021, zece priorități pentru perioada 2022–2025. Evaluarea Europol SOCTA 2021 și contribuțiile statelor membre au fundamentat selecția.

Prioritățile au vizat rețelele infracționale de mare risc, atacurile cibernetice, traficul de persoane, exploatarea sexuală a minorilor și traficul de migranți. Lista a inclus traficul de droguri, criminalitatea economico-financiară și fraudele, criminalitatea organizată contra proprietății, criminalitatea de mediu și traficul de arme.

Securitatea cibernetică are și un cadru distinct. Nota de fundamentare a OUG nr. 155/2024 indică Directiva NIS 2 drept sursă a reglementării pentru rețelele și sistemele informatice din spațiul cibernetic național civil.

Protecția digitală nu privește doar evitarea unui atac. Ea include capacitatea de răspuns, recuperarea după incidente și continuitatea serviciilor.

Ce arată cifrele despre infracțiuni și ce nu pot demonstra

Statisticile folosite pentru fundamentarea strategiei descriu perioade determinate. Ele nu trebuie prezentate drept măsurători permanente ale siguranței din România.

Pentru intervalul 2016–2022, documentele consemnează o scădere între valorile de început și de sfârșit. Numărul infracțiunilor sesizate a coborât de la 579.683 în 2016 la 527.535 în 2022. Media anuală a perioadei a fost de 531.397.

Indicator	Valoare și perioadă
Totalul infracțiunilor sesizate	527.535 în 2022
Variația față de 2021	+5,1% în 2022
Variația față de perioada anterioară pandemiei	−4,2% în 2022
Ponderea infracțiunilor de natură judiciară	64,5% din total, în 2022
Ponderea infracțiunilor economico-financiare	7,4% din total, în 2022
Infracțiuni contra patrimoniului	203.955 în 2022
Infracțiuni contra persoanei	187.160 în 2022

O scădere pe termen mai lung poate coexista cu o creștere anuală. Astfel, valoarea din 2022 a rămas sub cea din 2016, dar a depășit nivelul din 2021.

Comparația cere și atenție la context. În 2021, restricțiile asociate pandemiei au limitat libertatea de mișcare și acțiune a cetățenilor.

În 2022, furturile au reprezentat 53,2% dintre infracțiunile contra patrimoniului sesizate. Lovirile sau alte violențe au avut o pondere de 54,1% în categoria infracțiunilor contra persoanei.

Pentru infracțiunile contra libertății și integrității sexuale, media anuală din 2016–2022 a fost de 5.263. În 2022, numărul sesizărilor a crescut cu 14,46% față de 2021.

Aceste procente au baze de calcul diferite. În plus, infracțiunile sesizate nu reprezintă același indicator cu numărul condamnărilor definitive.

Cum verifici o informație despre securitate

O evaluare utilă începe cu identificarea problemei. Termenul „securitate” poate desemna ordinea publică, protecția frontierelor, apărarea sau siguranța sistemelor informatice.

Pentru a evita interpretările greșite, urmează câțiva pași:

1. Identifică domeniul. Verifică dacă informația privește persoane, bunuri, infrastructuri sau sisteme digitale.
2. Caută anul și intervalul analizat. O statistică din 2022 nu descrie automat situația din alt an.
3. Verifică indicatorul. Separă sesizările de condamnări și numerele absolute de procente.
4. Citește baza comparației. O variație față de anul precedent poate diferi de evoluția pe șapte ani.
5. Separă obiectivele de rezultate. O măsură planificată nu echivalează cu o îmbunătățire deja demonstrată.

Același principiu se aplică documentelor europene. Strategia UE privind o uniune a securității, lansată în iulie 2020, a vizat perioada 2020–2025. Calendarul ei nu trebuie confundat cu perioada SNOSP 2023–2027.

Surse

• sgg.gov.ro — Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023–2027
• webapp.mai.gov.ro — Proiectul strategiei, martie 2023