Spionaj cibernetic în Serbia: Studenți și opoziția, țintele Pegasus

Investigațiile criminalistice digitale au scos la iveală o campanie masivă de supraveghere ilegală în Serbia, marcând o escaladare fără precedent a utilizării tehnologiilor de spionaj împotriva societății civile. Pe măsură ce țara se îndreaptă către alegeri parlamentare anticipate, membrii mișcărilor de protest studențești și politicienii care contestă guvernul președintelui Aleksandar Vucic au devenit țintele celor mai intruzive instrumente de supraveghere din lume. Această situație subliniază un tipar îngrijorător de utilizare a resurselor statului pentru intimidarea vocilor critice.

Conform organizației pentru drepturi digitale SHARE Foundation, cu sediul la Belgrad, cel puțin 14 persoane au fost identificate ca fiind ținte ale unor programe spyware sofisticate de la începutul anului 2026. Reprezentanții fundației au descris aceste cazuri ca fiind „cel mai mare val documentat de atacuri cu spyware din Serbia până în prezent”. Momentul acestor atacuri nu este întâmplător, ele intensificându-se în perioada alegerilor locale extrem de disputate din luna martie, vizând în mod specific persoane care pot mobiliza masele sau care dețin funcții publice în opoziție.

Mecanismul atacurilor și notificările de securitate

Investigația a fost declanșată în luna august, după ce 12 persoane au contactat SHARE Foundation raportând că au primit notificări oficiale de la compania Apple. Aceste alerte de securitate avertizau utilizatorii că dispozitivele lor au fost ținta unor atacatori sponsorizați de stat sau a unor „mercenari spyware”. Aceste notificări sunt trimise de Apple doar atunci când există dovezi clare că un dispozitiv a fost compromis prin metode avansate, specifice agențiilor de informații sau grupărilor de hackeri de elită.

Printre victime se numără un membru al Parlamentului din partea opoziției, un consilier local și numeroși activiști din mișcarea studențească de protest. Aceasta din urmă a fost deosebit de vocală împotriva politicilor Partidului Progresist Sârb (SNS), aflat la putere, organizând demonstrații de amploare în Belgrad și în alte orașe mari. Faptul că studenții au fost vizați indică o dorință a autorităților de a monitoriza planurile de protest și de a identifica structurile de organizare ale tinerilor.

De la NoviSpy la temutul Pegasus

Această criză de securitate digitală vine la mai puțin de doi ani după ce utilizarea de către autoritățile sârbe a programului NoviSpy — un software de spionaj dezvoltat intern — a fost expusă public. Totuși, noile descoperiri arată o evoluție tehnologică alarmantă. Cercetătorii de la SHARE, în colaborare cu experții internaționali de la Citizen Lab (Universitatea din Toronto) și Amnesty International, au descoperit pe telefoanele studenților o versiune nou proiectată a software-ului local, dar și prima infecție confirmată cu celebrul Pegasus.

Pegasus, dezvoltat de compania israeliană NSO Group, este considerat cel mai periculos software de spionaj comercial din lume. Spre deosebire de virușii clasici, acesta poate fi instalat prin atacuri de tip „zero-click”. Anchetatorii au găsit dovezi ale unor astfel de atacuri prin iMessage datând din decembrie 2025 și ianuarie 2026. Într-un atac „zero-click”, victima nu trebuie să dea click pe niciun link sau să deschidă vreun fișier; simpla primire a unui mesaj invizibil este suficientă pentru a compromite total dispozitivul.

Impactul asupra vieții private și democrației

Odată ce un telefon este infectat cu Pegasus, atacatorul obține controlul aproape total. Acesta poate accesa mesaje criptate (precum cele de pe WhatsApp sau Signal), fotografii, e-mailuri și istoricul locațiilor. Mai mult, software-ul permite activarea de la distanță a microfonului și a camerei foto, transformând telefonul într-un dispozitiv de ascultare ambientală permanentă. Pentru un activist sau un politician, acest lucru înseamnă că nicio strategie, nicio sursă și nicio conversație privată nu mai sunt în siguranță.

Contextul politic din Serbia este unul tensionat. Președintele Aleksandar Vucic a fost adesea acuzat de organizațiile internaționale de autoritarism și de controlul strict asupra mass-media. Utilizarea tehnologiei de spionaj împotriva opoziției politice este văzută de analiști ca o încercare de a înclina balanța electorală prin obținerea de informații compromițătoare sau prin anticiparea mișcărilor adversarilor. Agenția de Informații și Securitate a Serbiei (BIA) și Poliția Sârbă au negat în repetate rânduri utilizarea ilegală a acestor instrumente, însă dovezile tehnice prezentate de SHARE și Citizen Lab contrazic versiunea oficială.

Precedente și reacții internaționale

Nu este prima dată când Serbia ajunge în atenția presei internaționale pentru astfel de practici. În martie 2025, doi jurnaliști de investigație de la BIRN au fost, de asemenea, ținte ale Pegasus. Rapoarte anterioare au arătat cum serviciile de informații sârbe pot accesa telefoanele activiștilor fără ca aceștia să aibă vreo bănuială. Această monitorizare constantă creează un efect de descurajare (chilling effect) asupra libertății de exprimare și a dreptului la întrunire pașnică.

Amnesty International a solicitat în repetate rânduri un moratoriu global asupra vânzării și transferului de tehnologie de supraveghere până când vor fi stabilite reglementări stricte care să protejeze drepturile omului. În cazul Serbiei, utilizarea acestor instrumente împotriva propriilor cetățeni ridică semne de întrebare serioase cu privire la parcursul european al țării și la respectarea statului de drept, piloni fundamentali pentru aderarea la Uniunea Europeană.