Statul respinge prelungirile cerute de Lukoil pentru Trident. Compania invocă investiții de peste 700 de milioane de euro

Dincolo de refuzul prelungirilor, miza este continuarea evaluării unui proiect în care investițiile nu au produs încă o confirmare comercială. Trebuie separate trei aspecte: calendarul concesiunii, potențialul geologic și condițiile economice ale unei eventuale exploatări. Banii cheltuiți până acum nu echivalează cu gaze disponibile pentru piață.

Refuzul privește două termene, iar acordul are ca reper anul 2041

Lukoil Overseas a solicitat două modificări distincte. Prima viza extinderea cu trei ani a unei etape din perioada de evaluare. A doua urmărea adăugarea a 15 ani la valabilitatea acordului petrolier. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon le-a respins pe amândouă.

Autoritatea a comunicat hotărârea titularului vineri. Luni, compania și instituția au confirmat-o pentru Mediafax, informație preluată și de Gândul.

Concesiunea are însă un calendar mai lung decât etapa pentru care operatorul ceruse timp suplimentar. Acordul aprobat prin Hotărârea nr. 1.055 din 19 octombrie 2011 prevede o durată de 30 de ani, până în noiembrie 2041. Publicarea în Monitorul Oficial a avut loc la 4 noiembrie 2011.

La încheierea acordului, partenerii Agenției Naționale pentru Resurse Minerale erau Lukoil Overseas Atash B.V. și Vanco Internațional Ltd. Documentul acoperă explorarea, dezvoltarea și exploatarea petrolieră în perimetrul EX-30 Trident.

Distincția dintre cele două solicitări contează. Termenul general al concesiunii și durata unei etape de evaluare reprezintă repere diferite. Respingerea prelungirilor nu trebuie confundată cu ajungerea acordului la termenul din 2041.

Investițiile mari nu înseamnă rezerve comerciale confirmate

EX-30 Trident se găsește în zona economică exclusivă a României, la circa 170 de kilometri de coastă. Proiectul nu are, până acum, rezerve comerciale de gaze naturale validate.

Economica.net menționează estimări preliminare de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaze potențiale. Publicația subliniază că forajele nu au confirmat aceste estimări. Prin urmare, cifra descrie un potențial, nu un volum pregătit pentru exploatare.

În reacția actuală, Lukoil indică investiții cumulate de peste 700 de milioane de euro. Potrivit declarației transmise Mediafax, acestea au finanțat explorarea offshore, datele geologice și seismice, forajele și evaluarea în ape adânci.

Economica.net amintește însă o altă valoare comunicată de companie în martie 2026: 630 de milioane de dolari cheltuiți pentru proiect. Tot atunci, Lukoil estima necesarul suplimentar pentru explorare și evaluare la peste 150 de milioane de dolari. Publicația menționează separat costuri de infrastructură logistică de aproximativ 300 de milioane de euro.

Cele două bilanțuri provin din momente diferite și folosesc monede diferite. Ele nu pot fi tratate drept valori direct comparabile și nici însumate ca un singur buget.

Mesajul tehnic al companiei rămâne prudent. În declarațiile din martie, reproduse de Economica.net, Lukoil avertiza că finalizarea explorării nu garantează identificarea unor rezerve comerciale. O eventuală dezvoltare ar necesita alte investiții, după confirmarea gazelor.

Lukoil cere dialog, iar Romgaz rămâne partenerul minoritar

Operatorul analizează argumentele autorității și consecințele deciziei asupra proiectului. În același timp, declară că vrea să continue discuțiile cu instituțiile române și cu Romgaz.

„Regretăm decizia de neaprobare a solicitărilor de prelungire, însă rămânem deschiși cooperării cu autoritățile statului român și cu partenerul nostru”, au transmis reprezentanții LUKOIL Overseas Atash pentru Mediafax.

Mediafax și Gândul indică o participație Lukoil de aproximativ 88%, restul revenind Romgaz. Economica.net oferă și valoarea mai precisă de 87,8% pentru operatorul rus. Sunt prezentări cu grade diferite de rotunjire ale participației majoritare.

Statul român deține 70% din Romgaz prin Ministerul Energiei, potrivit Mediafax. Astfel, compania românească participă la proiect ca partener minoritar, în timp ce autoritatea de reglementare decide asupra solicitărilor privind concesiunea.

Lukoil își susține cererea de continuare prin beneficiile pe care proiectul le-ar putea aduce economiei și securității energetice. În declarația pentru Mediafax, compania invocă posibile venituri bugetare, contracte pentru furnizori și reducerea dependenței de importuri.

Acestea sunt perspective prezentate de investitor, nu rezultate deja obținute. Chiar compania condiționează dezvoltarea resurselor de rezultatele tehnice și de condițiile comerciale. Argumentul investițiilor realizate nu elimină această condiție.

Acțiunea în instanță și discuțiile despre active complică perspectiva proiectului

Solicitarea de prelungire a devenit publică în a doua jumătate a lunii iulie. Potrivit Mediafax, Lukoil a explicat motivele demersului într-un răspuns transmis pe 22 iulie. Autoritatea a confirmat ulterior că analiza cererea.

În paralel, compania a cerut Tribunalului București să constate existența unui caz de forță majoră. Mediafax precizează că acțiunea a fost înregistrată pe 13 februarie și că nu avea încă un prim termen de judecată.

Economica.net, care citează o știre Agerpres din februarie 2026, îi menționează ca pârâți pe Romgaz și Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Demersul judiciar privește invocarea forței majore în proiect; cererile de prelungire au urmat separat traseul administrativ.

Sancțiunile internaționale împotriva grupului formează un alt plan al problemei. Mediafax arată că Lukoil Overseas se numără printre cele patru entități ale grupului aflate sub supravegherea extinsă a statului român.

Economica.net relatează și despre interesul unor investitori pentru activele Lukoil, inclusiv Trident. În iunie, Eldridge Industries a trimis Guvernului o scrisoare în numele său și al partenerilor săi. Aceștia sunt Al Hail Holding, International Holding Company și Power International Holdings.

Potrivit publicației, semnatarii au cerut evitarea unor măsuri legale care ar afecta proiectul până la realizarea tranzacției. Interesul exprimat pentru active rămâne distinct de confirmarea rezervelor și de soluționarea cererilor adresate autorității române.

Ce urmărim mai departe

• Poziția Lukoil după analiza deciziei: ce opțiuni va prezenta pentru continuarea proiectului și pentru dialogul cu autoritățile și Romgaz.
• Parcursul dosarului de forță majoră: stabilirea primului termen și soluția Tribunalului București asupra cererii companiei.
• Evaluarea comercială a Trident: eventualele rezultate care ar putea transforma estimările geologice în rezerve confirmate.
• Discuțiile privind activele internaționale: dacă interesul investitorilor menționați de Economica.net se concretizează într-o tranzacție care include perimetrul.

Surse

• Mediafax
• Gândul