Turcia: 80 de arestări și sute de conturi blocate în campania anti-LGBT

Guvernul condus de președintele Recep Tayyip Erdogan a lansat o ofensivă de amploare împotriva grupurilor LGBTQ+, a jurnaliștilor independenți și a organizațiilor societății civile. Miercuri, o instanță din Istanbul a dispus blocarea accesului la 419 conturi de pe rețelele de socializare, sub acuzația că acestea ar fi distribuit „conținut obscen”. Această măsură face parte dintr-o strategie mai largă a autorităților turce de a limita vizibilitatea minorităților sexuale și a criticilor regimului, sub pretextul „protejării familiei, copiilor și tinerilor împotriva oricărei forme de abuz”.

Operațiunea, coordonată de Biroul de Investigare a Infracțiunilor Cibernetice din cadrul Poliției din Istanbul, a vizat nu doar activiști, ci și figuri proeminente din mass-media și organizații pentru drepturile femeilor. Agenția de presă de stat Anadolu a raportat că aceste acțiuni sunt necesare pentru a menține moralitatea publică, însă criticii susțin că termenul de „obscenitate” este folosit în mod arbitrar pentru a reduce la tăcere opoziția și pentru a marginaliza comunitățile vulnerabile.

Cenzura digitală și impactul asupra libertății presei

Printre cele 419 conturi blocate se numără cele aparținând unor jurnaliști veterani, activiști pentru drepturile omului și case de presă independente. Un caz notabil este cel al jurnalistei Sirin Payzin, o figură respectată în peisajul media turc, al cărei cont de pe platforma X (fostul Twitter) a fost făcut invizibil pentru utilizatorii din Turcia imediat după decizia instanței. Payzin, care are peste 1,8 milioane de urmăritori, a criticat dur măsura, afirmând că „interzicerea jurnaliștilor și închiderea conturilor nu vor rezolva problemele țării”.

Această formă de cenzură digitală este facilitată de legislația tot mai restrictivă a Turciei privind internetul, care obligă platformele de social media să se conformeze rapid ordinelor judecătorești de eliminare a conținutului sau de blocare a accesului. Organizațiile internaționale de monitorizare a libertății presei avertizează că aceste tactici transformă spațiul digital turc într-un mediu controlat, unde informația independentă este filtrată sistematic.

Val de arestări și raiduri în rândul activiștilor

Pe lângă restricțiile din mediul online, autoritățile au trecut la acțiuni fizice de amploare. În noaptea de miercuri spre joi, instanțele au dispus arestarea formală a cel puțin 80 de persoane. Printre cei reținuți se numără activiști pentru drepturile LGBTQ+, susținători ai acestora și jurnaliști care relatau despre operațiunile poliției. Aceste arestări vin după o serie de raiduri desfășurate în locuințe și sedii ale organizațiilor neguvernamentale.

Deși 106 persoane care fuseseră reținute anterior în timpul unui protest spontan la Istanbul au fost eliberate, presiunea legală rămâne ridicată. Activiștii susțin că sunt vizați de un sistem judiciar care funcționează ca un instrument politic. În timp ce autoritățile insistă că toate investigațiile se desfășoară în cadrul legii penale, organizațiile pentru drepturile omului denunță o încălcare flagrantă a libertății de asociere și a dreptului la liberă exprimare.

Contextul politic și retorica conservatoare

Această intensificare a represiunii nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-o direcție ideologică clară a guvernului conservator-islamist de la Ankara. Președintele Erdogan și Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) au adoptat o retorică tot mai ostilă față de comunitatea LGBTQ+, descriind-o frecvent ca pe o „amenințare străină” la adresa structurii tradiționale a familiei turcești. În contextul geopolitic actual, Turcia încearcă să își consolideze baza electorală conservatoare prin promovarea unor politici de identitate naționalistă și religioasă.

Gurkan Ozturan, ofițer de monitorizare la Centrul European pentru Libertatea Presei și a Mass-Mediei (ECPMF), a declarat pentru BIRN că aceste operațiuni demonstrează o „criminalizare atât a identității, cât și a informației”. Potrivit acestuia, statul nu doar că pedepsește persoanele pentru orientarea lor sexuală, dar încearcă să elimine orice flux de informații care ar putea contesta versiunea oficială a evenimentelor sau care ar putea oferi sprijin moral comunităților marginalizate.

Reacții internaționale și viitorul drepturilor omului în Turcia

Comunitatea internațională, inclusiv instituții ale Uniunii Europene și organizații precum Amnesty International, și-au exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la regresul democratic din Turcia. Blocarea conturilor de social media și arestările în masă sunt văzute ca semnale alarmante ale unei derive autoritare care afectează nu doar minoritățile, ci întreaga societate civilă.

Pentru cetățenii turci, accesul la informații nefiltrate devine o provocare tot mai mare. Utilizarea rețelelor VPN și a altor metode de eludare a cenzurii a crescut, însă riscurile legale asociate cu activismul online sunt descurajante. Pe măsură ce guvernul își extinde controlul asupra infrastructurii digitale, spațiul pentru dialog democratic se restrânge, lăsând puține opțiuni pentru cei care militează pentru egalitate și justiție socială.