UE presează Macedonia de Nord să modifice Constituția pentru aderare

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a efectuat o vizită oficială la Skopje, unde a transmis un mesaj ferm guvernului condus de Hristijan Mickoski: Macedonia de Nord trebuie să își modifice Constituția pentru a putea avansa pe drumul integrării europene. Această solicitare vine în contextul în care Bulgaria condiționează progresul negocierilor de recunoașterea oficială a minorității bulgare în legea fundamentală a țării vecine. Kos a subliniat că acest pas este esențial nu doar pentru diplomație, ci și pentru accesul cetățenilor și al companiilor macedonene la beneficii financiare și economice semnificative.

În cadrul conferinței de presă susținute alături de premierul Mickoski, Marta Kos a evidențiat avantajele concrete ale aderării, menționând sprijinul financiar sporit, egalitatea de șanse pe piața muncii și investițiile masive în infrastructură și dezvoltare rurală care ar urma să fie deblocate. Mesajul a fost unul de urgență, comisarul îndemnând autoritățile de la Skopje să nu piardă „trenul extinderii” care pare să fi căpătat un nou elan în contextul geopolitic actual.

Exemplul Muntenegrului și competiția regională

Un punct central al discursului comisarului Kos a fost comparația cu Muntenegru, țară considerată în prezent „liderul detașat” al candidaților din Balcanii de Vest. Marta Kos a explicat că Muntenegru se află pe o „bandă de mare viteză” către aderare și, ca urmare a progreselor sale, urmează să primească o asistență financiară mult mai consistentă din partea Uniunii Europene. Această paralelă a fost folosită ca un stimulent pentru Macedonia de Nord, sugerând că stagnarea politică are costuri economice reale pentru populație.

„Ne dorim același lucru și pentru Macedonia de Nord, dar adoptarea amendamentelor constituționale convenite rămâne pasul următor necesar pentru lansarea formală a următoarei faze a negocierilor”, a declarat Kos. Ea a insistat asupra faptului că Uniunea Europeană este pregătită să sprijine Skopje, dar mingea se află acum în terenul parlamentului macedonean, care trebuie să găsească majoritatea necesară pentru a schimba textul constituțional.

Istoricul blocajelor și „propunerea franceză”

Macedonia de Nord are un parcurs european marcat de obstacole externe constante. Deși a primit statutul de țară candidată încă din anul 2005, procesul a fost blocat inițial timp de peste un deceniu de Grecia, din cauza disputei privind numele țării. După ce acest conflict a fost soluționat prin Acordul de la Prespa și redenumirea țării în Macedonia de Nord, speranțele pentru o integrare rapidă au fost din nou spulberate, de data aceasta de Bulgaria.

Sofia a ridicat obiecții legate de identitatea națională, istorie și limbă, susținând că Macedonia de Nord nu respectă drepturile persoanelor care se identifică drept bulgari. În 2022, sub președinția franceză a Consiliului UE, a fost elaborat un compromis cunoscut sub numele de „propunerea franceză”. Conform acestui document, Macedonia de Nord s-a angajat să includă minoritatea bulgară în Constituție ca popor constitutiv, în schimbul ridicării veto-ului bulgar pentru deschiderea capitolelor de negociere.

Poziția guvernului Mickoski și cererea de garanții

Actualul guvern de centru-dreapta de la Skopje, condus de Hristijan Mickoski, a adoptat o poziție defensivă față de acest angajament. Mickoski a reiterat în repetate rânduri că nu va iniția procedura de modificare a Constituției fără a primi garanții clare din partea Uniunii Europene că Bulgaria nu va mai introduce noi blocaje pe parcursul procesului de negociere. Această neîncredere provine din sentimentul că Macedonia de Nord a făcut deja concesii majore (precum schimbarea numelui) fără a primi recompensele promise.

Totuși, răspunsul comisarului Marta Kos la această solicitare a fost unul tranșant. Ea a explicat că procesul de extindere nu funcționează pe baza unor „garanții oferite în avans”, ci se bazează pe încredere reciprocă, asumarea angajamentelor și muncă asiduă pentru îndeplinirea criteriilor de aderare. Kos a subliniat că procesul este unul bazat pe meritocrație și că respectarea acordurilor deja semnate este singura cale de a construi această încredere în rândul statelor membre.

Viitorul integrării și lipsa unui „Plan B”

În ciuda presiunilor și a reticenței privind Constituția, premierul Mickoski a asigurat că obiectivul strategic al țării rămâne integrarea în Uniunea Europeană. Întrebat despre posibilitatea de a nu implementa modificările cerute, el a evitat un răspuns direct, dar a subliniat că guvernul său nu are un „Plan B”. Prioritatea rămâne implementarea reformelor interne și continuarea procesului de integrare, chiar dacă ritmul este dictat de aceste dispute bilaterale.

Contextul regional este însă unul tensionat. Relațiile dintre Sofia și Skopje s-au deteriorat recent din cauza unor incidente diplomatice, inclusiv vandalizarea unor vehicule diplomatice și declarații politice incendiare. În acest climat, misiunea Martei Kos este de a menține Macedonia de Nord pe o traiectorie pro-europeană, prevenind o eventuală reorientare a țării către alte sfere de influență în cazul în care frustrarea față de procesul de aderare continuă să crească.