Ungaria are nevoie de petrolul croat: Se vor împăca vecinii?

Relațiile diplomatice dintre Budapesta și Zagreb, marcate de peste un deceniu de tensiuni, dispute juridice și blocaje energetice, par să intre într-o nouă etapă de dezgheț. Întâlnirea recentă dintre noul premier al Ungariei, Peter Magyar, și prim-ministrul Croației, Andrej Plenkovic, desfășurată în marja Forumului Strategic de la Bled, a semnalat o dorință reciprocă de normalizare. Totuși, experții avertizează că drumul către o cooperare stabilă este presărat cu obstacole tehnice și politice majore, în special în ceea ce privește dependența Ungariei de resursele energetice care tranzitează teritoriul croat.

O schimbare de paradigmă la Budapesta

Ascensiunea lui Peter Magyar la conducerea guvernului de la Budapesta a adus o schimbare vizibilă de ton în politica externă a Ungariei. După ani de izolare parțială în cadrul Uniunii Europene sub administrația anterioară, noul executiv pare hotărât să repare punțile cu vecinii imediați. Croația reprezintă un partener strategic vital, nu doar din perspectiva proximității geografice, ci mai ales ca poartă de acces către surse alternative de energie care să reducă dependența istorică de Federația Rusă.

Angajamentul lui Magyar de a „deschide un nou capitol” nu este doar o curtoazie diplomatică, ci o necesitate pragmatică. Ungaria se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea partenerilor occidentali pentru a-și diversifica rutele de aprovizionare. În acest context, Croația, prin terminalul său de gaz natural lichefiat (LNG) de la Krk și prin rețeaua de conducte operat de JANAF, devine pilonul central al securității energetice maghiare pe termen mediu și lung.

Disputa istorică asupra gigantului MOL

Unul dintre cele mai mari obstacole în calea reconcilierii rămâne conflictul prelungit legat de compania petrolieră croată INA, în care gigantul maghiar MOL deține un pachet majoritar de acțiuni. Timp de peste zece ani, Zagreb și Budapesta s-au contrat în tribunale internaționale de arbitraj, Croația acuzând MOL de practici de management defectuoase și de obținerea controlului prin mituirea unor oficiali de rang înalt, acuzații respinse constant de partea maghiară.

Recent, în mai 2026, Croația a salutat o victorie într-un caz de arbitraj împotriva MOL privind disputele legate de gaze, fapt care a adăugat un nou strat de complexitate negocierilor. Pentru ca o normalizare reală să aibă loc, ambele părți trebuie să găsească o soluție de compromis pentru „dosarul INA”. Fie că este vorba despre răscumpărarea acțiunilor de către statul croat, fie despre un nou model de guvernanță corporativă, această problemă rămâne „elefantul din cameră” în orice discuție bilaterală.

Infrastructura energetică și tranzitul petrolului

Presiunea timpului este resimțită acut la Budapesta. Pe măsură ce livrările de petrol rusesc prin conducta Druzhba devin tot mai incerte din cauza contextului geopolitic și a sancțiunilor europene, conducta Adria (operată de JANAF în Croația) rămâne singura alternativă viabilă pentru rafinăriile maghiare. Totuși, tarifele de tranzit practicate de Croația au fost un punct constant de fricțiune, Ungaria acuzând Zagreb-ul de prețuri „exorbitante” și de profit de pe urma crizei.

Andras Gyorgy Deak, expert în energie la Universitatea Națională de Serviciu Public din Ungaria, subliniază că un acord politic este absolut necesar pentru a debloca impasul tehnic. Fără o înțelegere la nivel înalt asupra tarifelor de tranzit și a volumelor garantate, securitatea energetică a Ungariei rămâne vulnerabilă. De cealaltă parte, Croația dorește investiții în modernizarea interconectorilor, investiții pe care ar prefera să le împartă cu beneficiarii direcți ai acestor rute.

Rolul Statelor Unite și al Uniunii Europene

Contextul internațional joacă un rol crucial în această apropiere forțată. Statele Unite au plasat energia și comerțul în centrul politicii lor pentru Balcani, încurajând statele din regiune să colaboreze pentru a elimina influența energetică a Moscovei. Washingtonul vede în axa Zagreb-Budapesta un element cheie pentru stabilitatea flancului estic al NATO.

Comisia Europeană, de asemenea, monitorizează atent situația. Deși Ungaria a beneficiat de derogări pentru importul de petrol rusesc, presiunea de a se alinia politicii comune de decuplare energetică este constantă. O relație funcțională cu Croația ar permite Ungariei să demonstreze că face pași concreți spre diversificare, reducând astfel tensiunile cu Bruxelles-ul. Totuși, pentru Croația, poziția de „hub energetic regional” îi oferă un avantaj strategic pe care nu pare dispusă să îl cedeze fără concesii politice sau economice semnificative din partea Budapestei.

Perspectivele unei reconcilieri durabile

Deși declarațiile de la Bled sunt optimiste, observatorii avertizează că „diavolul se ascunde în detalii”. Grija principală este ca acest „nou capitol” să nu fie doar o pauză tactică înainte de o nouă rundă de acuzații. Normalizarea relațiilor necesită o voință politică susținută care să supraviețuiască ciclurilor electorale din ambele țări.

Pentru Ungaria, miza este supraviețuirea economică și stabilitatea prețurilor la energie. Pentru Croația, miza este consolidarea rolului de lider regional în sectorul energiei și rezolvarea definitivă a controlului asupra resurselor sale naționale. Dacă cele două părți vor reuși să îngroape securea războiului, acest lucru ar putea marca cea mai importantă schimbare în geopolitica Europei Centrale din ultimul deceniu.